Astăzi, 8 august, se împlinesc 101 ani de la naşterea lui Mircea Crişan, actor şi regizor, un foarte popular umorist român de la jumatatea secolului trecut cu numeroase înregistrări la Radio România.
Mauriciu Kraus, pe numele real la naştere, a venit pe lume la 8 august 1924, într-un vagon de tren care traversa Maramureșul, fiind fiul unei familii de români de origine evreiască, care erau angajați la un parc de distracții ambulant.
În anii copilăriei, a fost mai mereu plecat în trurnee, alături de părinţii săi, apoi s-a angajat ca vânzător de mezeluri.
La vârsta de 19 ani a debutat la Teatrul Barașeum, actualmente Teatrul Evreiesc de Stat, în spectacolul „Lozul cel mare” de Sholem Aleichem, apoi a urmat spectacolul „Potopul” de S. Berger în regia lui Dinu Negreanu.
În anii 1944-1946, a studiat la Conservatorul de Artă Dramatică, la clasa Maria Filotti.
Mircea Crişan a apărut în numeroase spectacole muzicale de revistă, alături de solişti de muzică uşoară, precum Constantin Drăghici, Anda Călugăreanu, Margareta Pîslaru, Marina Voica şi Doina Badea, avându-i ca parteneri pe cei mai importanţi reprezentanţi ai teatrului de revistă din anii 1940-1967.
A Interpretat, alături de regretata Stela Popescu, scheciuri celebre, cum a fost „Costică… dormi?” şi „Castravetele”.
Pe de altă parte, spectacolul său „Eu şi materia moartă”, pus în scenă la Teatrul de Păpuşi şi Marionete Ţăndărică, ar putea fi, până astăzi, un model al teatrului de cabaret românesc de cea mai bună calitate.
În anii ’60, Mircea Crişan apare în numeroase producţii radiofonice şi de televiziune, devenind unul dintre cei mai populari actori umorişti din România.
Regizorul Vasile Manta de la Radio România spunea, într-un interviu, că Mircea Crişan era cel mai mare imitator pe care l-a întâlnit în viaţa sa, fiindcă imita cu o bucurie de nedescris furtuna, mierla, purcelul, haita de lupi iarna, uşa care scârţâie, geamul care se sparge, copilul mic care plânge, care gângureşte, cucul, maimuţa ori avionul.
Foto: Studiourile Buftea - lie merge în luna de miere (1955), regie: Ion Rodan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu