£££

 

Deși sunt considerați, fără doar și poate, desertul național al României și sunt nelipsiți din meniurile restaurantelor tradiționale, papanașii au o istorie mult mai cosmopolită decât ne-am imagina. Originile acestui preparat se regăsesc, de fapt, în bucătăria Imperiului Austro-Ungar, iar numele lor provine cel mai probabil din latinescul „papa” (termen afectuos pentru mâncare de copii).

Însă forma lor inconfundabilă – rotundă, cu o gaură în mijloc – este legată de o legendă maritimă daneză. Se spune că un căpitan de vas, pe nume Hanson Gregory, încerca să mănânce o gogoașă simplă în timp ce naviga prin ape agitate. O furtună puternică l-a obligat brusc să folosească ambele mâini pentru a manevra cârma vasului. Pentru a nu pierde desertul, căpitanul a înfipt gogoașa într-una dintre spițele cârmei, creând astfel celebra gaură din mijloc. Această formă s-a dovedit ulterior foarte practică, deoarece permite aluatului să se prăjească uniform și la interior, fără să rămână crud.

Contribuția românească a fost însă cea decisivă, transformând o simplă gogoașă într-un desert unic în lume. Românii au inovat rețeta adăugând brânză de vaci grasă și scursă direct în compoziția aluatului, alături de ouă și puțin griș. Această modificare schimbă complet textura și gustul. În timp ce restul lumii mănâncă gogoși simple din făină și zahăr, noi am creat o variantă mult mai consistentă. Combinația finală, prăjită și servită fierbinte, înecată în smântână fermentată și dulceață acrișoară de afine sau vișine, a transformat „importul” austro-ungar într-un brand culinar 100% românesc.