&&&

 Povestea lui Mumtaz Mahal – Femeia din spatele Taj Mahalului

Mumtaz Mahal (1593–1631) a fost una dintre cele mai iubite împărătese ale Imperiului Mughal și soția preferată a împăratului Shah Jahan. Numele său real era Arjumand Banu Begum, iar după căsătorie a primit titlul de "Mumtaz Mahal", care înseamnă „Podoaba Palatului”.

Tinerețea și căsătoria cu Shah Jahan

Mumtaz Mahal provenea dintr-o familie nobilă persană de rang înalt. Tatăl ei, Abdul Hasan Asaf Khan, era mare vizir (prim-ministru) al imperiului, iar unchiul ei era faimosul Nur Jahan, soția împăratului Jahangir și una dintre cele mai influente femei ale vremii.

În 1607, când Mumtaz avea doar 14 ani, l-a întâlnit pe prințul Khurram (viitorul Shah Jahan) și cei doi s-au îndrăgostit. Căsătoria oficială a avut loc în 1612, după cinci ani de logodnă.

O împărăteasă puternică și iubită

Mumtaz Mahal a fost nu doar o soție iubită, ci și un consilier de încredere pentru Shah Jahan. Spre deosebire de alte regine, ea a fost implicată activ în problemele de stat și a intervenit adesea pentru grațierea prizonierilor sau reducerea pedepselor.

Era cunoscută pentru:

Inteligența sa politică – Shah Jahan îi cerea sfatul în deciziile importante.

Patronajul artelor – Sprijinea artiști, poeți și arhitecți, contribuind la înflorirea culturii mughale.

Actele de caritate – A înființat adăposturi pentru săraci, spitale și școli.

Influența asupra soțului – Shah Jahan o considera sufletul său pereche și îi oferea cele mai înalte privilegii.

Mumtaz Mahal a călătorit adesea alături de soțul ei în expedițiile militare, chiar și în timpul sarcinilor, ceea ce era rar pentru o împărăteasă.

Moartea tragică și doliul lui Shah Jahan

În 1631, în timp ce îl însoțea pe Shah Jahan într-o campanie militară în Burhanpur, Mumtaz Mahal a murit în timpul nașterii celui de-al paisprezecelea copil, la doar 38 de ani. Se spune că ultimele ei cuvinte pentru soțul îndurerat au fost:

„Nu te recăsători niciodată și construiește-mi cel mai frumos mormânt pe care lumea l-a văzut vreodată.”

Durerea lui Shah Jahan a fost profundă:

S-a izolat timp de un an, refuzând să se mai ocupe de treburile statului.

Părul său a devenit complet alb într-un timp foarte scurt.

A ordonat construirea Taj Mahalului la Agra, ca un simbol al iubirii eterne.

Taj Mahal – Simbolul iubirii eterne

Construcția Taj Mahalului a durat 22 de ani (1632–1654) și a implicat mii de artizani. Monumentul a fost realizat din marmură albă, adusă din Rajasthan, și încrustat cu pietre prețioase din toată Asia. Se spune că Shah Jahan a vrut să construiască un al doilea Taj Mahal negru, unde să fie înmormântat el, dar nu a mai reușit să-și ducă planul la bun sfârșit.

În 1658, fiul său Aurangzeb l-a detronat și l-a ținut prizonier în Fortul Agra. Se spune că ultimii săi ani i-a petrecut privind Taj Mahalul de la fereastră, jelindu-și iubita soție.

Shah Jahan a murit în 1666, iar trupul său a fost depus lângă Mumtaz Mahal în Taj Mahal, îndeplinindu-i astfel ultima dorință.

Moștenirea lui Mumtaz Mahal

Chiar dacă a trăit doar 38 de ani, Mumtaz Mahal a rămas una dintre cele mai emblematice figuri feminine din istorie. Taj Mahalul, considerat una dintre cele 7 minuni ale lumii, este un testament al iubirii și devotamentului unui împărat pentru soția sa.

#MumtazMahal #FemeiÎnIstorie #ImperiulMughal #TajMahal #IubireEternă

Crezi că Mumtaz Mahal a fost doar inspirația unui monument legendar sau o femeie cu adevărat influentă, care a lăsat o amprentă reală asupra istoriei Imperiului Mughal?