vineri, 2 ianuarie 2026

$$$

 România, dincolo de prejudecăți


– Tu, de unde ești?

– Sunt româncă.

– Mda… nomazi, hoți, criminali, femei ușoare…

– Scuză-mă, tu ești cumva nomad, hoț, criminal sau mergi la femei?

– Cine, eu? Nu… de ce mă întrebi?

Dacă ți-ar fi plăcut sportul, m-ai fi recunoscut în Nadia Comăneci, în Gică Hagi sau în Simona Halep, oameni care au dus numele României pe cele mai înalte podiumuri ale lumii, acolo unde munca, disciplina și sacrificiul nu mai au nevoie de traducere.

Dacă ai fi avut ureche pentru muzică, m-ai fi auzit în armoniile lui Ciprian Porumbescu sau în universul sonor al lui George Enescu, unde sensibilitatea și genialitatea au devenit limbaj universal.


Dacă ai fi știut ce înseamnă filosofia, m-ai fi întrebat de Mircea Eliade sau Emil Cioran, spirite care au pus întrebări incomode despre om, timp și sens, citite și discutate pe toate meridianele.

Dacă ai fi fost atras de sculptură, ai fi vorbit despre Brâncuși, nu ca despre un simplu nume, ci ca despre omul care a învățat lumea să vadă esența dincolo de formă.


Dacă știința ți-ar fi stârnit curiozitatea, ai fi auzit de Paulescu și Aslan, de Babeș sau de Poenaru, oameni care au deschis drumuri, au pus bazele unor descoperiri și au schimbat destine.

Dacă ai fi știut că Vlaicu te-a ajutat să visezi la zbor și că Henri Coandă a pus reacția pe aripile avionului, poate ai fi fost surprins să afli că și ei erau români.


Dacă ai fi fost turist în România, am fi vorbit despre Marea Neagră, despre Munții Carpați, despre Delta Dunării, mănăstiri și biserici, despre castele, lacuri și cascade, despre monumente istorice, arhitecturi, Palatul Culturii sau Peleș, despre istorie, tradiții, porturi și obiceiuri, despre o țară care nu se reduce la clișee.


Dacă ai fi fost mai interesat de țara mea, ai fi aflat că am avut regi și regine, că pe scenele lumii au urcat scriitori, poeți, actori și oameni de cultură, că există locuri aflate în patrimoniul UNESCO și peisaje care îți taie respirația.

Dar tu, străine, nu știi nimic din toate astea. Nu știi nimic despre România mea, despre istoria ei, despre oamenii ei. Vezi doar prin filtrul propriilor limite și judeci după ceea ce îți este comod. Iar uneori, oamenii văd în ceilalți doar ceea ce poartă deja în sufletul lor.


Asta este răspunsul pentru toți cei care încă își permit să judece doar pentru că cineva este român: nu prin furie, ci prin adevăr, nu prin strigăt, ci prin demnitate, obligând ignoranța la tăcere.


#Romania #Identitate #Demnitate #CulturaRomana #Istorie #Valori #FaraPrejudecati


Tu cât de bine cunoști, cu adevărat, locul pe care îl judeci?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu