miercuri, 3 decembrie 2025

$$$

 MEMORIE CULTURALA - COSTACHE IOANID


Ce şcoală-naltă 

de Costache Ioanid


Ce şcoală-naltă-i bătrâneţea!

E cea din urmă facultate.

În ea înveţi nu cum se-adună,

ci cum se lasă-n urmă toate.


Talent, putere, frumuseţe,

tot ce te-mpodobea odată

se scutură ca trandafirii

muşcaţi de brumă şi de zloată.


Zăreşti adesea în oglindă

un chip străin, şi ţi se pare

că totul e un joc de umbre

şi de oglinzi diformatoare.


Să poţi păstra în suflet pace

când eşti ca marmora sub daltă...

Să pierzi orice, dar nu nădejdea...

Ce har mareţ! Ce şcoală -naltă!


Baraba 

de Costache Ioanid


Ai auzit vreodată, prietene, de Mine,

Când, în largul lumii, cutreierai semeț,

Pe când, cu lănci și scuturi, cohortele străine

Te căutau să-ți ceară al vieții tale preț?


Ai auzit vreodată, prietene, de Mine,

Când floarea tinereții își scutura podoaba?

Ca să te scap de lanțuri, de moarte, de rușine,

Eu am murit pe cruce, în locul tău, Baraba.


Eu răsădisem pacea, tu semănai furtuna,

Și pe-amândoi mulțimea ne-a pus pe un cântar.

Minciuna cea din umbră alese-atunci minciuna,

Tâlharii cei cu vază cerură pe tâlhar.


Puteam să sbor din lume, sătul de-a ei urgie.

Și-atunci mulțimea oarbă te-ar fi cerut degeaba.

Dar M-am gândit la tine, privind spre veșnicie,

Și am murit pe cruce, în locul tău, Baraba...


Te chem și astăzi: Vino, și vom străbate norii!

Te-am căutat cu lacrimi prin spini și bolovani.

Dar vremea e târzie. Mijesc pe dealuri zorii.

Și ceru-ntreg te-așteaptă de două mii de ani.


De-ai ști ce neagră noapte și ce adânc fierbinte

Va fi... când suferința nu va cunoaște graba...,

Vei plânge totdeauna și-ți vei aduce-aminte

Că am murit pe cruce, în locul tău, Baraba!


Costache Ioanid – Poetul creștin al iubirii și jertfei divine

Costache Ioanid s-a nascut la data de 3 decembrie 1912, Comăndărești, Botoșani (– d. 26 noiembrie 1987) a fost unul dintre cei mai remarcabili poeți creștini români, cunoscut pentru profunzimea versurilor sale spirituale, prin care a explorat teme esențiale ale credinței creștine, precum mântuirea, jertfa lui Hristos, iubirea divină și chemarea la pocăință. S-a născut în comuna Comăndărești, județul Botoșani, într-o familie modestă, dar cu o puternică orientare religioasă, care i-a insuflat credința în Dumnezeu încă din copilărie.

Ioanid a fost atras de literatură de la o vârstă fragedă, dar adevărata sa vocație s-a revelat odată cu întoarcerea la Dumnezeu, moment ce i-a marcat definitiv atât viața personală, cât și opera literară.

Poezia lui Costache Ioanid se distinge printr-un stil clar, melodios și profund meditativ, fiind considerată o predică versificată. El a folosit cuvântul poetic ca pe o unealtă de evanghelizare, creând un limbaj accesibil, dar încărcat de simboluri biblice și imagini sugestive.

Temele centrale din poezia sa:

Jertfa lui Hristos: Celebrele poezii precum "În locul tău, Baraba" sau "Cele 7 bătălii de pe Golgota" surprind puterea sacrificiului suprem al Mântuitorului.

Dragostea divină: Versurile sale sunt o mărturie vie a iubirii fără margini a lui Dumnezeu pentru omenire.

Chemarea la pocăință: Poemele lui Ioanid sunt un strigăt adresat sufletului, îndemnând la întoarcerea spre Dumnezeu și spre valorile eterne.

Costache Ioanid îmbină armonios o poezie lirică, caracterizată prin sensibilitate, cu elemente de epic, pentru a nara povești biblice sau pilde morale. Stilul său este accesibil, dar niciodată simplist, reușind să pătrundă în inimile cititorilor.

Opera sa continuă să fie o sursă de inspirație pentru credincioșii din România și diaspora. Poeziile sale sunt recitate în biserici, școli biblice și în cercuri de rugăciune, fiind folosite ca mijloc de învățătură și întărire spirituală.

Într-o lume grăbită, lipsită adesea de sens și de repere morale, poeziile lui Costache Ioanid rămân o invitație la introspecție, credință și dragoste. Mesajele lui sunt universale, adresându-se tuturor celor care caută pacea interioară și alinarea în Dumnezeu.

Costache Ioanid rămâne un pilon al literaturii creștine românești, un poet al inimii și al sufletului, care ne reamintește că iubirea lui Dumnezeu este cheia mântuirii noastre. Prin fiecare vers, el ne conduce mai aproape de cer.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu