£££

 

„Slănină cu ceapă: micul dejun care a activat securitatea”

Dimineață la birou.

Englezii – cereale „wholegrain”, iaurturi cuminți, smoothie-uri care n-au supărat niciun organ intern.

Eu apar...

Caserolă mică. Dar grea.

Greutatea aia care spune: nu-s multe, da’ sunt decisive.

O deschid.

Slănină. Groasă. Albă. Cu nerv.

Ceapă roșie, tăiată mare, fără rușine.

Pâine. Sare.

Mirosul lovește primul.

Se face liniște instant, ca la test de incendiu.

– Oh my God… what died?

(Doamne… ce-a murit?)

– Nimeni. Așa miroase fericirea.

(Nobody. That’s what happiness smells like.)

Un coleg se ridică lent de pe scaun:

– Is that… raw meat?

(Aia e… carne crudă?)

– Nu, boss. E slănină.

(No. It’s cured pork fat.)

– That’s just… fat.

(Aia e doar… grăsime.)

– Exact. Fără minciuni.

(Exactly. No lies.)

Altul, cu smoothie-ul verde în mână:

– You eat this in the morning?!

(Mănânci asta dimineața?!)

– Da. Să știe stomacul că nu glumim.

(Yes. To let the stomach know we’re serious.)

Se apropie unul mai curajos:

– With onion?

(Cu ceapă?)

– Cu ceapă crudă.

(Raw onion.)

– RAW?!

(CRUDĂ?!)

– Crudă, frate. Să-ți iasă adevărul din tine.

(Raw. To extract the truth from you.)

Ia o bucățică mică. Foarte mică.

– Just a taste.

(Doar gust.)

Mușcă.

Mestecă.

Ochii i se măresc.

– …Why is it good?

(…De ce e bună?)

– Pentru că nu încearcă să fie altceva.

(Because it doesn’t pretend.)

Alt coleg bagă direct o bucățică mai mare:

– This is aggressive food.

(Asta e mâncare agresivă.)

– Da. Te domină.

(Yes. It dominates you.)

Unul, foarte concentrat:

– I feel warm… immediately.

(Mă simt cald… instant.)

– Izolație naturală.

(Natural insulation.)

Altul:

– I can feel my ancestors.

(Îmi simt strămoșii.)

– Corect. Te-ai conectat.

(Correct. You’re connected now.)

În 5 minute, slănina e pe jumătate dusă.

Ceapa – aproape dispărută.

Un coleg ridică privirea, speriat:

– Should we be chewing this much?

(Ar trebui să mestecăm atât?)

– Da. Așa se câștigă respectul mâncării.

(Yes. That’s how you earn respect.)

A DOUA ZI. URMĂRILE

Nici nu intru bine în birou.

Primul coleg, cu cafeaua tremurând:

– George… I still smell onions.

(George… încă simt miros de ceapă.)

– E în tine acum.

(It’s part of you now.)

Al doilea, nervos:

– My wife said I smell like a butcher shop.

(Soția zice că miros ca o măcelărie.)

– Compliment.

(That’s a compliment.)

Al treilea, resemnat:

– I brushed my teeth three times.

(M-am spălat pe dinți de trei ori.)

– Amator.

(Amateur.)

Unul vine panicat:

– Is it normal that people moved away from me on the train?

(E normal că oamenii s-au îndepărtat de mine în tren?)

– Da. Ai devenit alfa.

(Yes. You became alpha.)

Se adună toți în jurul meu:

– So… this is normal in Romania?

(Deci… asta e normal în România?)

– Normal, tradițional și respectat.

(Normal, traditional and respected.)

– Every day?

(În fiecare zi?)

– Când e frig. Când e greu. Când n-ai chef de prostii.

(When it’s cold. When life is hard. When you’re not in the mood for nonsense.)

Unul oftează adânc:

– We are not built for this life.

(Nu suntem făcuți pentru viața asta.)

– Știu. Voi aveți deodorant. Noi avem ceapă.

(I know. You have deodorant. We have onion.)

Mă ridic să plec:

– Mâine aduc și usturoi.

(Tomorrow I bring garlic.)

Toți, în cor:

– NO.

(NU.)

Zâmbesc:

– Atunci vă aduc și pălincă… teoretic.

(Then I’ll bring pálinka… theoretically.)

#merrychristmas

#dailylife

#deal

#sales

#viral