$_$

 În anul 1983, lumea sportului a fost martora unuia dintre cele mai surprinzătoare momente din istoria maratoanelor. La linia de start a ultramaratonului Sydney-Melbourne, o cursă infernală de 875 de kilometri, s-a prezentat un personaj care părea rătăcit. Era Cliff Young, un fermier de 61 de ani, fără dinți în gură, îmbrăcat într-o salopetă lungă de muncă și încălțat cu cizme de cauciuc trase peste adidași. În jurul lui se încălzeau atleți tineri, sponsorizați de marile companii, echipați cu cele mai scumpe echipamente sportive.

Spectatorii și jurnaliștii au început să râdă, crezând că este o glumă publicitară. Când a fost întrebat de reporteri dacă va supraviețui cursei, Cliff a răspuns: „Am crescut la o fermă unde nu aveam cai sau tractoare. Când venea furtuna, trebuia să adun oile pe jos. Alergam după ele două-trei zile la rând. Cred că pot să fac asta”. Nimeni nu l-a luat în serios.

Cursa a început, iar profesioniștii l-au lăsat rapid în urmă pe bătrânul care alerga ciudat, târâindu-și picioarele pentru a economisi energie. Strategia atleților de elită era clară și științifică: alergau 18 ore pe zi și dormeau 6 ore noaptea pentru a se recupera. Cliff Young nu avea antrenor și nu știa această „regulă nescrisă”. El știa doar să nu se oprească până nu se termină cursa.

În timp ce tinerii atleți s-au oprit să doarmă în prima noapte, Cliff a continuat să alerge prin întuneric. În a doua noapte, la fel. Cât timp sportivii profesioniști dormeau, fermierul trecea tăcut pe lângă corturile lor. După câteva zile, Cliff a preluat conducerea. Publicul australian a înnebunit. Bătrânul în salopetă nu dormea deloc, ci doar ațipea câteva minute în picioare, în timp ce mânca.

Spre șocul unei lumi întregi, Cliff Young a trecut primul linia de sosire la Melbourne. Performanța lui a fost uluitoare! Nu doar că a câștigat, dar a doborât recordul anterior al cursei cu aproape două zile. A parcurs cei 875 de kilometri în 5 zile, 15 ore și 4 minute.

La final, când organizatorii i-au înmânat cecul cu marele premiu de 10.000 de dolari, Cliff a făcut un gest care i-a lăsat pe toți cu gura căscată. Mirat, a spus că el nu știa de vreun premiu în bani și că a intrat în cursă doar din plăcerea de a alerga. A refuzat să păstreze banii și i-a împărțit în mod egal celorlalți cinci concurenți care reușiseră să termine cursa, rămânând fără nici măcar un cent pentru el.