$$$

 Tom Hanks: De la copil abandonat la legendă a Oscarurilor

„Aveam doar patru ani”, spunea Tom Hanks,

„când părinții mei au divorțat — și m-am trezit singur.”

Copilăria lui a fost marcată de familii adoptive, sărăcie și o profundă lipsă de iubire.

Actoria părea un vis imposibil — unul pe care nu și-l putea permite.

Fără cursuri de actorie.

Fără plasă de siguranță.

Doar determinare și o serie de munci umile, care uneori se terminau cu el dormind pe stradă.

Când a pășit în lumea Hollywoodului, nu era un tânăr prodigios descoperit de agenți.

Avea peste 30 de ani — înconjurat de colegi mai tineri, mai slefuiți — încercând să transforme durerea în scop.

Și apoi, la 38 de ani, totul s-a schimbat.

În 1994, a câștigat primul său Oscar pentru Philadelphia.

În 1995, din nou — pentru Forrest Gump.

Două Oscaruri consecutive.

Pentru un om care, nu cu mult timp în urmă, „apăruse de nicăieri.”

Au urmat capodopere:

Apollo 13, Salvați soldatul Ryan, Culoarul morții, Prinde-mă dacă poți, Terminalul.

Și lista continuă.

Dar poate cel mai frumos moment al poveștii lui?

Copilul care nu a cunoscut iubirea,

acum o oferă pretutindeni.

La reședința sa de vară din Antiparos, Grecia, Hanks donează discret pentru orfelinate, spitale de pediatrie și copii în nevoie — oferind căldura pe care el n-a avut-o cândva.

Nu și-a rescris doar destinul —

a devenit tipul de  om de care copiii pierduți ai lumii au nevoie.