$$$

 🏛️ Palatul Parlamentului din București nu este doar un simbol al arhitecturii megalomanice din perioada comunistă, ci și un record mondial în sine: este considerat oficial cea mai grea clădire din lume. Potrivit estimărilor specialiștilor, structura masivă cântărește peste 4 miliarde de kilograme – adică mai bine de 4 milioane de tone, o greutate care îl plasează deasupra oricărei alte construcții ridicate de mâna omului, oriunde pe planetă.

Această greutate impresionantă nu este întâmplătoare. Palatul a fost conceput ca o demonstrație de forță și opulență, reflectând viziunea grandioasă a regimului Ceaușescu. În construcția lui s-au folosit exclusiv materiale românești, dar în cantități și dimensiuni greu de imaginat: marmură albă de Rușchița pentru podele, coloane și scări monumentale, lemn masiv de cireș, stejar și mahon pentru uși, lambriuri și mobilier, candelabre uriașe din cristal de Mediaș, unele cântărind peste 3 tone, și tone de bronz sculptat pentru balustrade, mânere, feronerie și decorațiuni.

Imensitatea acestui colos este reflectată și în cifrele legate de forța de muncă: aproximativ 20.000 de muncitori civili și peste 5.000 de soldați au fost mobilizați în șantierele Casei Poporului. Aceștia au lucrat în trei schimburi, zi și noapte, timp de șapte ani fără întrerupere, începând cu anul 1984. Pentru a coordona un proiect de o asemenea amploare, regimul a angajat peste 700 de arhitecți și ingineri, iar conducerea proiectului a fost încredințată unei tinere arhitecte de doar 28 de ani – Anca Petrescu, care a devenit rapid simbolul acestui efort național impus.

Clădirea are o suprafață desfășurată de peste 365.000 de metri pătrați și cuprinde sute de săli, săli de plen, coridoare, galerii, birouri, scări monumentale și chiar buncăre subterane. Dimensiunile sale sunt atât de impresionante încât vizitatorii care o explorează pentru prima dată pot merge kilometri întregi fără a vedea aceeași încăpere de două ori. Doar perdelele din interior cântăresc zeci de tone, iar covoarele sunt țesute manual, unele chiar direct în încăperile în care se află, pentru că nu puteau fi introduse altfel.

Construcția nu a fost niciodată complet finalizată în forma planificată inițial. După Revoluția din 1989, o mare parte din spații au rămas neterminate sau au fost reamenajate pentru scopuri administrative. În prezent, clădirea găzduiește Camera Deputaților și Senatul României, Muzeul Național de Artă Contemporană, mai multe săli de conferință, expoziții și chiar evenimente private.

Pe cât este de impresionant, pe atât este și controversat: Palatul Parlamentului a fost construit pe ruinele cartierului Uranus, un cartier istoric al Bucureștiului care a fost ras complet de pe hartă. Zeci de mii de oameni au fost relocați, iar biserici, mânăstiri și case vechi au fost demolate pentru a face loc noului simbol al puterii comuniste.

Astăzi, deși ridicat în vremuri tulburi, Palatul Parlamentului rămâne o realizare inginerească uriașă. Este nu doar cea mai grea clădire din lume, ci și a doua cea mai mare clădire administrativă de pe glob, după Pentagonul din Statele Unite. Iar pentru mulți, rămâne o emblemă a trecutului, un amestec de mândrie, durere și uimire în fața unui proiect care a depășit limitele timpului său.