luni, 5 martie 2018

Guest-post Cornelia Crina Popa: „De la participant la juriu e cale luuungă!”

Salutare! În guest-post-ul de astăzi, Cornelia Crina Popa, câștigătoarea trofeului SuperBlog 2015 cu blogul nimicurifantezii.blogspot.ro, actualmente blogger partener, vă oferă o serie de recomandări deopotrivă din perspectiva de fost participant și juriu.
De la participant la juriu e cale luuungă! Deşi n-ar trebui!
In cei trei ani de participare în SuperBlog am învăţat foarte multe lucruri tehnice, dar şi câteva reguli de conduită în competiţie şi, mai ales, faptul că nici un juriu nu rezistă unei poveşti bune. Bineînţeles, am constatat că există şi excepţii de la ultima afirmaţie. Subiectivitatea este inevitabilă, deoarece se lucrează cu oameni.
După câştigarea trofeului SuperBlog 2015, mi s-a oferit oportunitatea de a experimenta calitatea de juriu, adică de a sări în partea cealaltă a baricadei şi de a răspunde numeroaselor contestaţii mitraliate de participanţii nemulţumiţi. Din chestia cu jurizatul (vorbesc de mine, nu ştiu cum gândesc alte persoane aflate în aceeaşi situaţie) am înţeles ceva: neavând calitatea de sponsor, de reprezentant al vreunei companii, nu mă impresionează articolul tip advertorial şi tind să judec cu rigurozitate toate aspectele.
Dar să revin la subiectul pe care mi l-am propus: câteva recomandări pentru începători şi un remember adresat celor mai vechi în competiţie.
Tema – prima sperietoare!
Surprinzător, tema unei probe pare să fie un mare, mare, uneori insurmontabil hop. Ideea este că nu doreşte nimeni să bulverseze participanţii şi nici nu există cerinţe ascunse. Cu alte cuvinte, ce citeşti, aia se cere!
De exemplu, dacă vi se impune să povestiţi o experienţă personală (că tot am mai avut discuţia asta), înseamnă că trebuie să vă transformaţi în personaj principal. Nu vi se cere un basm, o parabolă, o poezie despre vecini, ci să povestiţi ceva din perspectivă proprie. Alteori vi se solicită explicit să vă imaginaţi o anumită situaţie şi atunci vă puteţi dezlănţui inspiraţia.
Lecturaţi cu atenţie tema, lasaţi ideile să dospească, puneţi o întrebare pe grupul de Facebook SuperBlog.
Atenţie la componenta “advertorial”! Nu descrieţi produsele, nu daţi lista de ingrediente, nu vă transformaţi în bloggeri de beauty, de exemplu. Nu acesta este scopul principal al competiţiei. Scopul este să integraţi firesc calităţile produselor în povestea voastră.
Gramatica, bat-o vina!
Am constatat că dă de furcă multora. Dar nu la modul discret, subtil, ci cu greşeli care te izbesc, pur si simplu! Articole care aveau un conţinut bun au pierdut din cauza acestui criteriu. Nu mă refer la o amărâtă de virgulă lipsă sau pusă aiurea sau la omiterea unei litere prin redactare, ci la o sintaxă deficitară, la ortografiere sau la folosirea greşită a cuvintelor.
Nu este nicio ruşine să deschizi, ca adult, o carte sau un articol despre gramatică. Eu mi-am reamintit multe lucruri datorită lecţiilor făcute cu puştiul meu. Verificaţi cu atenţie textul înainte de a-l lansa pe blog. Chiar dacă l-aţi introdus în platformă, puteţi să mutaţi un semn de punctuaţie, să adăugaţi o cratimă, să corectaţi o literă.
Fluent, dar incoerent…
E posibil? Am descoperit că da, deşi aş fi băgat mâna în foc că nu există aşa ceva.
Am citit articole care te purtau frumos printre cuvinte, dar pierdeai şirul ideilor sau te învârteai într-un Triunghi al Bermudelor şi te scufundai liniştit în abis, fără să pricepi ce a vrut să zică autorul. Încercaţi să vă amintiţi de compunerile bine structurate de la şcoală, cu un subiect usor de urmărit, cu introducere şi concluzie.
Când nu stăpâniţi arta construirii unor fraze mai lungi, nu vă avântaţi într-o încercare care vă depăşeşte, deoarece fluenţa va avea de suferit. Nu uitaţi că cititorul de pe blogul vostru se va plictisi, în cele din urmă, iar cineva care jurizează nu va avea răbdare să înţeleagă ce aţi vrut să spuneţi la un moment dat.
Creativ, dar până unde?
Cât se poate! Până vă depăşiţi limitele şi vă transformaţi din crisalidă într-un splendid fluture! Este ţelul acestui concurs: să vă facă să ieşiţi din tiparele zilnice, din pijamale, din zona de confort, şi să păşiţi acolo unde nu v-aţi gândit vreodată să ajungeţi. Dap, ca în Star Trek.
Încercaţi să scrieţi altfel decât o faceţi de obicei. Nu trebuie să vă schimbaţi stilul care, în fond, vă defineşte, ci să-l rafinaţi. Nu vi se cere literatură, nu vi se cere să fiţi scriitori de profesie, dar este necesar să depuneţi un mic efort de imaginaţie. Acesta este un criteriu care departajează de multe ori articolele.
Vocabularul – mama stilului personal
Sinonime, metafore, epitete… Repetiţiile sunt cele mai supărătoare greşeli atunci când nu reprezintă figuri de stil. Recitiţi textul cu voce tare, vă vor sări în ochi cuvintele care se repetă în aceeaşi frază sau în acelaşi paragraf. Străduiţi-vă să “îmbrăcaţi” frazele în imagini frumoase, elocvente, fie că sunt vizuale, auditive, tactile…Un pic de poezie n-a omorât pe nimeni. Ba chiar şi umorul sănătos, de bun-gust, atrage note bune.
Lista de porunci
  1. Nu ignora vreo cerinţă tehnică!
  2. Nu schimba cuvintele-cheie!
  3. Nu da copy-paste din alte articole!
  4. Nu uita să pui pozele!
  5. Nu uita să verifici link-urile!
  6. Nu “împrumuta” ideile altora!
  7. Nu te uita în curtea vecinului când faci o contestaţie!
Acestea fiind zise, vă doresc multă inspiraţie. Și răbdare. Si un dram de noroc. Si un juriu care să vi se potrivească.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu