£££

 Sub pământul care mirosea a aur negru – Los Angelesul ascuns sub orașul vedetelor

Los Angeles, începutul secolului al XX-lea.

Cu mult înainte ca numele orașului să însemne pentru întreaga lume Hollywood, covoare roșii, vile luxoase și studiouri cinematografice, exista un alt Los Angeles, unul care mirosea puternic a petrol, în care zgomotul utilajelor se auzea printre case, iar siluetele turnurilor de foraj se ridicau spre cer acolo unde, peste numai câteva decenii, aveau să apară bulevarde, magazine și clădiri elegante.

În anul 1901, Samuel avea șaptesprezece ani și nu găsea nimic neobișnuit în toate acestea.

Pentru el, pădurile de schelete din lemn făceau parte din oraș la fel cum făceau parte tramvaiele, praful drumurilor și mirosul oceanului, iar dimineața îi vedea pe muncitorii cu hainele pătate și mâinile înnegrite apropiindu-se de puțurile din care pământul Californiei oferea una dintre cele mai râvnite bogății ale noii lumi industriale.

Petrolul.

Cu numai câțiva ani înainte, în 1892, Edward L. Doheny și Charles A. Canfield foraseră cu succes un puț în zona Los Angelesului, contribuind la declanșarea unui adevărat boom petrolier, iar ceea ce urmase avea să schimbe profund orașul.

Terenuri care valoraseră puțin deveneau dintr-odată extrem de căutate, oamenii cumpărau parcele sperând că sub ele se ascunde petrol, iar turnurile de extracție ajungeau atât de aproape unele de altele încât fotografiile epocii par uneori să înfățișeze o uriașă pădure industrială.

Samuel putea vedea puțuri lângă locuințe.

Lângă magazine.

În cartiere în care oamenii continuau să-și ducă viața aproape firesc, în timp ce la câteva zeci de metri distanță pământul era perforat în căutarea aurului negru.

Anii au trecut însă, iar Los Angelesul a început să-și schimbe chipul.

Au venit studiourile.

Au venit actorii.

Au venit cinematografele, hotelurile, automobilele și milioanele de oameni atrași de imaginea unui oraș în care părea că orice vis poate deveni realitate.

Petrolul nu dispăruse.

Doar că devenise mai puțin fotogenic.

Turnurile uriașe din lemn nu se potriveau prea bine cu noua imagine a orașului, iar pe măsură ce zonele urbane deveneau tot mai dense și terenurile tot mai valoroase, unele instalații petroliere au început să fie integrate, mascate sau ascunse în structuri concepute să semene cu niște clădiri obișnuite.

Într-o după-amiază, Samuel, acum trecut bine de tinerețe, mergea alături de fiica lui pe una dintre străzile orașului.

În jurul lor erau vitrine, automobile și clădiri elegante.

Fata privea orașul pe care îl cunoștea.

Tatăl ei privea orașul care fusese.

La un moment dat, s-a oprit și i-a arătat o construcție aparent banală.

— Vezi clădirea aceea?

— Da. Ce-i cu ea?

Samuel a zâmbit.

— Uneori, în Los Angeles, o clădire nu este ceea ce pare.

În spatele unor asemenea fațade puteau funcționa instalații petroliere, ascunse privirii oamenilor și izolate pentru reducerea zgomotului, astfel încât orașul modern să poată continua să existe deasupra unei industrii mult mai vechi decât imaginea sa cinematografică.

Fiica lui îl privi neîncrezătoare.

Pentru generația ei, Los Angeles era orașul filmelor.

Pentru Samuel, rămânea și orașul petrolului.

Și, într-un fel, amândoi aveau dreptate.

Pentru că sub străzile pe care aveau să circule limuzinele vedetelor, sub cartierele luxoase și chiar în apropierea unor zone devenite ulterior simboluri ale prosperității californiene, se aflau câmpuri petroliere care contribuiseră enorm la dezvoltarea regiunii.

Los Angeles avea astfel două fețe.

Una era cea pe care o vedea lumea: luminată, elegantă și construită pentru camerele de filmat.

Cealaltă rămânea ascunsă după ziduri și sub pământ, acolo unde pompele continuau să aducă la suprafață petrolul care contribuise la transformarea unui oraș occidental într-o metropolă.

Iar dacă Samuel ar fi putut vedea Los Angelesul de astăzi, probabil ar fi zâmbit din nou, pentru că unele dintre instalațiile petroliere urbane au continuat să existe mult după dispariția spectaculoaselor păduri de sonde de la începutul secolului trecut.

Doar că orașul a devenit mult mai priceput în a le ascunde.

Orașele, asemenea oamenilor, își arată rareori întreaga poveste la suprafață, iar în spatele unei fațade elegante se pot ascunde urmele unei lumi pe care timpul aproape a șters-o din memorie; înainte ca Los Angelesul să vândă lumii vise prin intermediul cinematografiei, pământul său îi oferise deja o altă avere, mult mai întunecată la culoare și cu un miros imposibil de confundat: aurul negru.

#LosAngeles #Petrol #AurulNegru #California #Istorie #OldLosAngeles #EdwardDoheny #IstoriaAmericii #OraseCuSecrete #PovestiDinIstorie #CuriozitatiIstorice #SubOras