&&&

 Într-o iarnă geroasă, în toiul nopții, Ion este trezit din somn de niște bătăi insistente în geam. Se ridică morocănos din pat, se duce la fereastră și vede o siluetă afară.

— Alo, e cineva acasă? strigă individul din curte.

Ion deschide geamul, zgribulit, la care străinul îl întreabă politicos:

— Nu vă supărați, aveți nevoie de lemne?

— N-am nevoie, domnule! Lasă-mă să dorm, că e două noaptea! răspunde Ion nervos și trântește geamul.

Peste 10 minute, iar bătăi în geam:

— Nu vă supărați, sigur n-aveți nevoie de lemne?

— N-am nevoie, omule! Nu ești sănătos la cap să mă trezești pentru asta în creierii nopții? Pleacă de aici!

Peste încă 10 minute, alte bătăi, și mai puternice:

— Nu vă supărați, chiar n-aveți nevoie de lemne?

— Domnule, dacă nu mă lași în pace acum, chem poliția! N-am nevoie de nimic!

În fine, individul pleacă și Ion reușește să adoarmă. A doua zi dimineață, când se duce Ion în magazie să bage ceva pe foc, constată cu groază că e complet goală. În schimb, pe podea, găsește un bilet pe care scria:

„Să nu zici că nu  te-am întrebat!”