Actrița din România obligată de către soții Ceaușescu să renunțe la actorie: „N-a mai dormit decât cu medicamente...eu nu pot să fiu criminal cu omul pe care îl iubesc”
Frumoase, cultivate, inteligente – actrițele anilor ’50 s-au deosebit mult de „tovarășele de viață” ale nomenclaturii comuniste. De aceea, unii dintre demnitarii comuniști au avut relații sau au fost căsătoriți cu actrițe. Un exemplu în epocă a fost economistul Alexandru Bârlădeanu, care a fost căsătorit cu actrița Macela Rusu. Despre Gheorghiu Dej se spunea că ar fi avut o strânsă prietenie cu actrița Dina Cocea. Cert este ca Dej era deseori văzut la unele premiere ale teatrelor bucureștene. De altfel, chiar fiica lui Dej – Vasilica „Lica” Gheorghiu – credea că are talent și prin aranjamente de culise a fost ditribuită în multe din filmele turnate în anii 1957 – 1965.
Nu de aceeași prețuire s-a bucurat teatrul în familia Ceaușescu. Nu au fost văzuți la spectacole de teatru și nu au agreat în apropierea lor oameni de cultură. Iar când un demnitar – Maxim Berghianu – și-a anunțat dorința de a se căsători cu actrița Silvia Popovici, Nicolae Ceaușescu a intervenit imediat, făcând presiuni pentru a-l determina să renunțe. Frumoasă, cultivată, talentată, Silvia Popovici nu a fost bine primită de familia Ceaușescu. A fost doar tolerată, dupa cum își amintește soțul ei, Maxim Berghianu.
S-a născut în 1933 pe data de 7 mai, pe un munte împădurit din satul Fundata, Brașov. Însă, la scurt timp, mama și tatăl ei s-au stins din viață, iar în familia sa au rămas 6 orfani, respectiv frații acesteia. La vârsta de 2 ani, Silvia Popovici a fost înfiată de o mătușă care a luat-o să locuiască în Capitală.
Nu s-a gândit niciodată că va deveni o actriță faimoasă, întrucât își dorea să devină medic sau psiholog, apoi și-a găsit pasiunea în muzică, însă s-a gândit și la meseria de pedagog. Maria Verdeș și Roger Georgescu au îndrumat-o către actorie în perioada liceului, însă nu a fost admisă pe motiv că nu era fotogenică, un lucru absurd, având în vedere frumusețea ei.
„Comisia de examen a găsit că nu sunt fotogenică şi m-a respins. Am luat note foarte bune, aşa încât s-a compensat şi am intrat în Institut. Eşecul avut la fotogenie m-a pus pe gânduri: m-a durut mult, dar am socotit că singura cale de a obţine şi aici rezultate bune era să lupt cu chipul meu. O bătălie care se duce în tăcere şi cere multă voinţă, răbdare, cunoaştere de sine”, spunea actrița într-un interviu pe care l-a acordat revistei „Tomis” în 1983.
A absolvit Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică București in 1956, la clasa profesorului profesorul lor Vlad Mugur. Insotiti de profesorul lor, absolvenții acelei generații au ajuns la Teatrul Național din Craiova. Silvia Popovici, împreuna cu George Cozorici, Amza Pellea, Constantin Rauțchi, Victor Rebengiuc, Dumitru Rucăreanu si Sanda Toma au constituit generația de aur a acestui teatru. A jucat aici rolul Ofeliei, in Hamlet de W, Shakespeare, in 1963 s-a mutat la Cluj, la Teatrul National Lucian Blaga, unde Vlad Mugur era numit director si a jucat in Ifigenia în Aulis de Euripide, Caligula de Albert Camus, Un vis din noaptea miezului de vara de W. Shakespeare.
Din 1967 pana in 1993 a jucat pe scena Teatrului National din Capitala, in spectacole ca Hamlet de W., Shakespeare, Tinerețea lui Moromote, dramatizare a romanului lui Marin Preda, Avram Iancu de Lucian Blaga, Mașina de scris de Cocteau, Regele Lear de Shakespeare, etc. Debutase in cinematografie in anul 1953, in studenție. A fost căsătorita cu Maxim Berghianu, ultimul ministru al Muncii comunist, a avut o fiică. A murit la 16 septembrie 1993.
Jurnalul National a dezvaluit, la un moment dat că Amza Pellea, până sa o cunoasca pe actrita Domnica Mihalea Policrat ( cei doi casatorindu-se in 1954), a fost la un pas sa se insoare cu Silvia Popovici "In viata din spatele camerei de filmat, se spune ca Silvia Popovici ar fi fost simpatia lui Amza Pellea, care a renuntat sa o ia in casatorie deoarece i se spusese ca fata sufera de TBC". Pana la urma, Amza a ales-o pe Domnica, in timp ce Silvia Popovici s-a maritat cu Maxim Berghianu,
"Maxim Berghianu insa nu s-a temut. De profesie tehnician gaz metan, Berghianu a detinut numeroase functii la varful ierarhiei comuniste, printre care cele de presedinte al Comitetului de Stat al Planificarii, ministrul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, ajungand in perioada 1981-1989 ministru al Muncii. Sotii Berghianu locuiau intr-o vila din Bulevardul Aviatorilor. Ocrotita de calitatea de sotie a unui tovaras cu functii de raspundere, criticii din domeniu au prezentat-o pe Silvia Popovici ca pe o mare actrita" dezvaluia ziarul.
De când s-a căsătorit cu Maxim Berghianu actrița a început să trăiască un adevărat coșmar. Și nu căsnicia lor a fost o problemă, ci faptul că Nicolae și Elena Ceaușescu nu erau de acord cu relația unui demnitar cu o artistă. Chiar soțul Silviei a mărturisit la acea vreme, încercările la care au fost supuși de către soții Ceaușescu.
„Față de Silvia Popovici conducerea de partid a avut o atitudine ostilă. Ostilă e puţin spus! Mie mi-a cerut oficial Ceauşescu ca Silvia să nu mai facă teatru şi film. Întâi prin Ion Gheorghe] Maurer (n.r. - prim-ministru la acea vreme): ,,Ar fi bine să intre în învăţământ, să nu mai facă teatru şi film, pentru că Nicu (n.r. - Nicolae Ceaușescu) are gânduri mari cu tine!.
Zic: ,,Tovarăşe Maurer, eu când am intrat în partid, nu am intrat pentru gândurile nimănui, n-am aşteptat nici funcţii, nici poziţii.” Am intrat din convingere! Ceauşescu s-a opus să mă căsătoresc cu Silvia. Mi-a spus: ,,Orice profesie, doctor, inginer, ce vrei, dar nu artist”! Nu știu de ce era aşa pornit”, dezvăluia soțul actriței, după moartea acesteia. „Când m-am căsătorit ştiam că o să am greutăţi. Şi Silvia, care este un om foarte înţelept, mi-a spus: ,,Maxim, vom avea amândoi de suferit, pentru că eu vin dintr-o lume şi tu vii din altă lume”, spunea Maxim Berghianu.
- ,,Uite, nici Bârlădeanu nu a reuşit cu Marcela Rusu…”.
- ,,Tovarăşe Ceauşescu, eu nu caut o profesie! Eu caut un om! Eu am divorţat odată! Eu caut un om! Și cred că ăsta e omul care mi se potriveşte. Nu vreau o profesie. Dacă nu pot să decid singur în cea mai personală problemă a mea, dacă partidul trebuie să-mi dea acordul, eu renunţ la orice! Absolut la orice!”
A doua zi am plecat la Cluj unde eram prim-secretar de pe vremea lui Dej. Apoi am venit la București, ne-am căsătorit la sectorul 6, ca să nu fie la sectorul 1, și am plecat înapoi la Cluj. A doua zi Ceauşescu îmi dă telefon: ,,Ce faci?” ,,Ce să fac? Bine! M-am căsătorit!” ,,Cu cine”? ,,Cu Silvia Popovici!” ,,Felicitări!” Știa de la Securitate.
După ce m-am căsătorit eu cu Silvia Popovici am aflat că Verdeţ a spus despre mine: ,,Berghianu şi-a ras cariera”. Când m-am căsătorit [cu Silvia Popovici] ştiam că o să am greutăţi. Şi Silvia, care este un om foarte înţelept, mi-a spus: ,,Maxim, vom avea amândoi de suferit, pentru că eu vin dintr-o lume şi tu vii din altă lume”. Dar între noi a existat un sentiment puternic şi ne-am căsătorit. A mai trecut un timp, Silvia a mai făcut un film-două.
Într-o sâmbătă, eram la Manea Mănescu, care îmi zice: ,,Ştiţi, tovarăşe Berghianu, trebuie să vă spun o veste cam neplăcută! Tovarăşul Ceauşescu a cerut ca tovarăşa Silvia să nu mai facă teatru şi film!” ,,Du-te, domnule! Asta e invenţia ta”. ,,Nu mă credeţi?” ,,Nu!” ,,Haideţi la tovarăşul secretar general!” Ne-am dus. Și spun: ,,Tovarăşe Ceauşescu, uite ce spune Manea Mănescu, că dumneavoastră aţi fi spus ca Silvia să nu mai facă teatru şi film”. Zice: ,,Da!” ,,Cu ce drept, tovarăşe Ceauşescu? Dacă aveţi ceva cu mine, judecaţi-mă pe mine! Ca mine găsiţi o mie! Dar ce aveţi cu Silvia? Ce aveţi cu profesia ei? Ea are vocaţie pentru meseria asta! Ea nu poate trăi fără teatru! Ea simte nevoia să se descarce în meseria asta a ei! Eu nu pot să fiu criminal cu omul pe care-l iubesc. Dacă aveţi ceva, luaţi măsuri cu mine. Ca mine găsiţi o mie! Nici o problemă! Greşiţi grav! Silvia ocupă locul ăsta în ierarhia artistică nu după căsătoria cu mine, ci dinainte. Şi am să vă aduc materiale să vă documentaţi”.
Zice: ,,Să-mi aduci!” Şi i-am adus o geantă cu toate cronicile…. Și Ceaușescu l-a chemat pe [Paul Niculescu] Mizil și îi zice: ,,Uite, a adus Maxim asta, uită-te şi tu peste ele!” Şi a rămas aşa, în coadă de peşte, nici aşa, nici aşa. Dar indicaţii s-au dat clare, la Cinematografie, ca Silvia să nu mai joace… La Ministerul Culturii, vicepreședinte era Dumitru Ghișe, ridicat de mine de la Cluj. Şi Ghișe i-a spus [scenaristei și regizoarei] Malvinei Urşianu: ,,Să n-o mai distribui pe Silvia Popovici! Că aşa cere conducerea”. Şi Malvina a zis: ,,Ba, de-al dracu’, o distribui!” Așa că Silvia n-a mai fost distribuită în film. În afară de Malvina n-a mai distribuit-o nimeni.
A pierdut opt ani, cei mai frumoşi, de putere, de creaţie artistică. Din 1967 n-a mai dormit decât cu medicamente… a plâns nopţi întregi, pentru că ea trăia pentru teatru! Eu nu am făcut decât să o trag în jos şi să-i blochez drumul. Şi pentru asta mă simţeam vinovat. Şi de asta le-am spus sincer: ,,Luaţi măsuri cu mine! Dar nu vă atingeţi de Silvia! Nu vă permit!” Totuși, la Revelion, la vreo masă festivă eram invitați. Ţin minte că odată eram la Predeal, în ajun de an nou…. eram eu cu Silvia, Cornel Mănescu cu soția, Manea Mănescu cu soția, şi Ceauşeştii! Şi aveau fasole cu ciolan. Ceauşescu i-a servit pe toţi. Lui Manea Mănescu, bineînţeles, i-a pus un ciolan mai vârtos. Silvia a observat și a zis: ,,Tovarăşe Ceauşescu, întotdeauna tovarăşului Mănescu Manea îi daţi ciolanul cel mai mare?” Şi Ceauşescu a zis:,,Ia auzi, măi Manea, ce zice soţia preşedintelui CSP despre tine”.
În casa noastră au intrat oameni de cultură. Cred că asta i-a deranjat foarte mult! Foarte mult! Eu n-am avut prieteni decât între oameni de cultură, de artă… Silvia voia să facă filme, să facă teatru… Era ponderată, la locul ei, nu a dat din coate. Ea n-a câştigat nimic [căsătorindu-se cu mine]. Ea a pierdut”. conform Arhiva de istorie orală. Interviu realizat de Octavian Silivestru, 2002
Silvia Popovici a „plătit” scump pentru a fi o vedetă cunoscută, în perioada ceaușistă. Actrița s-a stins din viață la doar 60 de ani : „Noi, actorii, avem o viaţă scurtă, noi suntem fluturii care se nasc şi mor la noapte. Iertaţi-ne că suntem glorioşi astăzi, dar noi la noapte murim”, spunea Silvia Popovici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu