$$$

 S-a întâmplat în 9 martie1971: În această zi, a murit fizicianul Ion I. Agârbiceanu, conducătorul cercetărilor care au dus la realizarea primului laser românesc (1962); membru corespondent al Academiei Române; fiul scriitorului Ion Agârbiceanu (n. 1907).

În anul 1956, prof. dr. Ion I. Agârbiceanu a organizat, la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti, laboratorul de „Metode Optice în Fizica Nucleară”, în cadrul căruia s-au realizat numeroase cercetări privind structurile atomice hiperfine şi izotopice, rezonanţa magnetooptică şi păturile subţiri dielectrice.La un an de la inventarea primului laser din lume – de către profesorul american Theodore Maiman – un român avea să intre în analele fizicii cu o descoperire originală. În laborator, a fost realizat, sub conducerea sa, în 1962, primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiaţie infraroşie, după o concepţie originală.Prin focalizarea fasciculului luminos produs de laserul monocromatic, se obţin densităţi enorme de radiaţie pe suprafeţe foarte mici.

Ion s-a născut la 6 ianuarie 1907 în familia scriitorului şi preotului Ion Agârbiceanu şi a Mariei, în comuna Bucium, judeţul Alba. Formarea sa ulterioară se datorează atît familiei, cît apropiaţilor acesteia, scriitorul fiind prieten cu istoricul Nicolae Iorga, dar şi cu alţi inte­lectuali din Transilvania şi Muntenia. Pe Ion l-a ajutat în egală măsură înzestrarea genetică, fiind un copil supradotat intelectual, motiv pentru care a fost înscris la şcoală de la vîrsta de numai 5 ani. A urmat cursurile Liceului „George Bariţiu” din Cluj, absolvite în 1925, ale Institutului Electrotehnic din Bucureşti, absolvite în 1929, şi ale Facultăţii de Ştiinţe din Paris. În 1934, el şi-a impresionat profesorii cu lucrarea de doctorat despre spectroscopie. În 1948, Ion a fost numit profesor la Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti, iar din 1951 a început să predea la Facultatea de Matematică şi Fizică din Bucureşti.În perioada 1955-1971, Ion I. Agârbiceanu a condus catedra de Fizică I la Institutul Politehnic din Bucureşti.

În 1962, omul de ştiinţă a realizat, cu ajutorul unei echipe de excepţie, primul laser cu heliu-neon cu radiaţie infraroşie, după o concepţie proprie. Descoperirea a fost făcută la şase ani după ce savantul a organizat, la invitaţia profesorului Horia Hulubei, în cadrul Institutului de Fizică Atomică din Bucureşti, un laborator de metode optice în fizica nucleară. În 1963, Ion a devenit membru corespondent al Academiei Române. În martie 1971 a încetat din viaţă.Personalitate incontestabilă, savantul Ion I. Agârbiceanu şi-a axat activitatea ştiinţifică pe studierea opticii, a spectroscopiei de absorbţie şi de emisie, a fluorescenţei şi polarizării luminii.Omul de ştiinţă român a contribuit totodată la determinarea, cu mare precizie, a unei serii întregi de mărimi nucleare.

Savantul Ion I. Agârbiceanu a făcut remarcabila realizare – laserul cu gaz (heliu-neon) – în laboratorul de metode optice în fizica nucleară, organizat în cadrul Institutului de Fizică Atomică din Capitală. Alături de o echipă bine pregătită, omul de ştiinţă a iniţiat amplificări cuantice ale luminii, realizînd astfel laserul cu gaz. Laserul inventat de cercetătorul român a fost brevetat şi apreciat de către fizicieni din întreaga lume. A fost reprezentantul României la „International Union of Pure and Applied Physic” şi la „European Group for Atomic Spectroscopy”.La 21 martie 1963, a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Surse:

Rusu, Dorina N. - Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999

http://www.mnt-leonida.ro/08GaleriaPersonalitatilor/IonIAgarbiceanu.html

https://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-ion-i-agarbiceanu-inventatorul-laserului-cu-gaz/

https://www.icr.ro/pagini/noiembrie-ion-i-aga rbiceanu