$$$

 S-a întâmplat în 24 martie1714: La această dată, în urma conflictului dintre Constantin Brâncoveanu şi boierii Cantacuzini, domnitorul, reclamat la Înalta Poartă, a fost mazilit, iar fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, Ştefan, a obţinut domnia. Drept urmare, Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ştefan, Radu şi Matei) şi cu sfetnicul Ianache, au fost ucişi la Constantinopol, la data de 15 august 1714. Pentru martiriul lor, au fost canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română, fiind prăznuiţi la 16 august (Sfinţii Martiri Brâncoveni). Unele surse menţionează ca dată a mazilirii 25 martie1714.

După mazilire, Brâncoveanu şi familia sa, au fost duşi la Istanbul şi închişi la Edicule, temuta închisoare a celor şapte turnuri. Aşa şi-a încheiat domnia Constantin Brâncoveanu, după ce s-a aflat la conducerea Ţării Româneşti timp de jumătate de veac. Turcii l-au acuzat pe Brâncoveanu că ar fi acumulat o avere impresionantă şi l-au poreclit „Prinţul Aurului" (Altın Bey). Desigur, au încercat să pună mâna pe averea sa și se pare că domnitorul s-ar fi putut salva daca le-ar fi dat turcilor 20.000 de pungi cu aur, dar a refuzat...Există oameni care caută şi astăzi o presupusă comoară despre care se spune că domnitorul ar fi ascuns-o sub o mănăstire din Mehedinţi, acum peste trei secole.

Constantin Brâncoveanu a fost ucis în 15 august 1714, chiar în ziua în care a împlinit 60 de ani. Împreună cu cei patru fii ai săi şi sfetnicul şi ruda sa, Ienăchiţă Vărărescu, au fost scoşi din închisoare, duşi în piaţa Seraiului şi torturaţi. Execuţia s-a făcut în prezenţa sultanului Ahmed al III-lea şi a marelui vizir, a unor diplomaţi şi a soţiei domnitorului. Brâncoveanu a fost torturat anterior pentru a-şi declara imensele averi și locul comorilor sale. Domnitorul a uimit prin sacrificiul său, l-a înfruntat pe sulatan şi i-a refuzat oferta de a-i cruţa viaţa celui mai tânăr dintre copii, Matei, în schimbul trecerii acestuia la mahomedanism. În 1992, Brâncoveanu a fost canonizat ca Sfânt Martir al Bisericii Ortodoxe Române împreună cu cei patru fii ai săi. Văduvele celor ucişi şi singurul nepot de fiu al fostului domnitor au fost surghiunite în Asia Mică.

Constantin Brâncoveanu a fost un om politic iscusit, reuşind să asigure Munteniei o perioadă liniştită de un sfert de secol, cât a durat domnia sa, fapt rar întâlnit în acea perioadă. A fost protector al artelor şi culturii şi un mecena al Orientului ortodox.

Surse:

Cernovodeanu, Paul; Constantiniu, Florin (redactori coordonatori) - Constantin Brâncoveanu, Editura Academiei R.S.R, Bucureşti, 1989

Xenopol, A. D. (1929), Istoria românilor din Dacia Traiană, Volumul VIII: Domnia lui C. Brancovanu (1689-1714), Ediția a III-a, revăzută de autor, îngrijită și ținută la curent de I. Vlădescu, București: Editura «Cartea Românească»,

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/printul-si-stolnicul

https://basilica.ro/mazilirea-domnitorului-constantin-brancoveanu-supliciul-sau-si-al-familiei-sale/

https://www.stelian-tanase.ro/mazilirea-lui-brancoveanu-2/

http://stiri.tvr.ro/mazilirea-lui-constantin-brancoveanu--drama-domnitorului-s-a-incheiat-cu-un-martiriu_42150.html#view