$$$

 GEPIZII „ARDELENI”

Gepizii sunt “stramosii” ardelenilor. Doua lucruri “interesante”. Toponimul Ardeal se trage de la marele conducator Gepid, Ardaric (probabil mort prin 460 d. Hr.), care dupa moartea lui Attila in 453, se rascoala impotriva Hunilor, Gepizi-1ii invinge in batalia de la Nedao , in Panonia si pune fundatiile unui regat Gepid in Transilvania zilelor noastre – de la curbura vestica a Carpatilor si pana la raul Tisa. Acest regat va dainui cam 200 de ani (475-675) si va fi unul din cele mai importante entitati statale ale istoriei est-europene, care de facto va cristaliza istoria Bizantina pe aceste locuri. Al doilea lucru interesant ar fi etimologia numelui acestui popor “Gepizii”, denumire cu care i-au botezat Romanii, ei considerandu-se “Giflas“. Iordanes, in vestita lui lucrare pe care am aminitit-o (si pe care in sfarsit am gasit-o in traducere engleza la Universitatea din Calgary, si care trebuie sa o mentionez ca una din cele mai bune si specializate in aceasta perioada istorica, aici), “gaseste” etimologia Gepizilor, numindu-i Gepanta (care ar inseamna – cei inceti sau mai “molcomi”) lucru caracteristic ardelenilor pana in zilele noastre.

Primul rege gepid care este inregistrat in istoria scrisa a fost Fastida, cam pe la 250 d.Hr, exact in perioada cand acesti nobili “barbari” germanici s-au aşezat în nordul Daciei, după retragerea aureliană (271 d.Hr). Asa cum am mentionat mai sus, după invazia hunilor, (375 – 453) gepizii devin împreună cu ostrogoţii, vasalii lui Attila. După moartea acestuia, gepizii s-au revoltat împotriva foştilor lor seniori – hunii. Aici avem o poveste extrem de interesanta, poate pentru prima data prin aceste regiuni: avem un exemplu de real-politik – gepizii negociaza cu romanii si primesc consimtamantul lor de a coloniza ceea ce numim noi astazi Ardealul si Banatul. Prezența lor în aceste zone, atestată de marile așezări (ca acelea de la Morești pe Mureș, judeţul Mureș, Șeica Mică, judeţul Sibiu). Longevivul regat al gepizilor in Transilvania (475-675 d.Hr) a fost interpretat de unii istorici ca „restabilire” a raporturilor federale ale Daciei cu Imperiul Roman de Rasarit.

Stăpânirea gepizilor s-a extins asupra părţii centrale a Daciei postromane până la Olt şi Carpaţii răsăriteni, parte care fusese cel mai mult romanizată în timpul dominaţiei romane, în timp ce partea de la est de Olt şi în afara arcului carpatic s-a aflat după retragerea hunilor preponderent sub influenţă slavă. Exceptând Dacia, unde îşi aveau capitala regală, gepizii şi-au extins structurile politice şi asupra teritoriului de lângă Sirmium şi Singidunum în dreapta Dunării, care fusese teritoriu ostrogot. Asadar pentru 200 de ani gepizii au oprit influenta Slavilor in regiune. Va place, nu?

În secolul al VII-lea, scriitorii bizantini mai foloseau încă pentru zona Oltenia-Banat – Crisana numele de Gepidia. Ultima menţionare a gepizilor a fost făcută în secolul al IX-lea, când încă mai exista un rest de populaţie gepidă, care a supravieţuit ca popor supus avarilor. Despre regatul Gepido-Avar vom discuta si maine. Trebuie sa subliniez ca Gepizii sunt “barbarii” mei preferati si va voi povesti in curand si de ce.