$$$

 Constantin Rădulescu-Motru (15 februarie 1868 - 6 martie 1957)

Filosof, psiholog, pedagog, academician, om politic, dramaturg și președinte al Academiei Române (1938-1941), Constantin Rădulescu-Motru a fost o personalitate marcantă a culturii române din prima jumătate a secolului XX.

Viața și activitatea

Origini și familie

Născut la 15 februarie 1868, în comuna Butoiești, județul Mehedinți, Constantin Rădulescu-Motru era fiul lui Radu Poppescu și al Juditei Butoi. Tatăl său a fost fiul egumenului mănăstirii Gura Motrului, Eufrosin Poteca. Mama sa a decedat la câteva zile după naștere, iar tatăl său s-a recăsătorit ulterior, având nouă copii din a doua căsătorie.

A moștenit moșia Butoiești, care i-a asigurat un sprijin financiar constant de-a lungul vieții.

Educație și formare

A studiat la Liceul din Craiova (1880-1885), apoi la Universitatea din București, unde a urmat simultan Facultatea de Drept și Facultatea de Litere și Filosofie. A fost student al lui Titu Maiorescu, pe care l-a însoțit într-o călătorie prin Austria, Germania și Elveția în 1889.

Din 1890 până în 1893, a studiat la Leipzig sub îndrumarea lui Wilhelm Wundt, fiind influențat de psihologia experimentală. A devenit doctor în filosofie cu lucrarea Zur Entwickelung von Kant's Theorie der Naturkausalität, citată ulterior de Henri Bergson.

Activitatea academică și culturală

Profesor universitar: A predat filosofie și psihologie la Universitatea din București.

Bibliotecar: A lucrat la Biblioteca Fundației Universitare Carol I (1895-1899).

Director al Teatrului Național din București (1918).

Membru al Academiei Române (1923), devenind președintele instituției între 1938 și 1941.

Fondator al revistei "Studii filosofice", devenită ulterior "Revista de filosofie" (1897).

Contribuții filosofice și psihologice

Constantin Rădulescu-Motru a fost un susținător al ideii că psihologia este "știința despre viața sufletească". A abordat probleme legate de vocație, naționalism și identitate culturală.

A definit senzațiile ca fiind elementele de bază ale vieții psihice, afirmând că omul percepe obiectele în ansamblu, nu ca simple trăiri elementare.

Lucrări importante

F.W. Nietzsche. Viața și filosofia (1897)

Cultura română și politicianismul (1904)

Psihologia poporului român (1937)

Românismul. Catehismul unei noi spiritualități (1936)

Timp și destin (1940)

Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin (1942)

Moștenire și recunoaștere

Astăzi, memoria sa este păstrată prin Casa Memorială "Constantin Rădulescu-Motru" din Butoiești, județul Mehedinți. Contribuțiile sale în filosofie, psihologie și pedagogie continuă să influențeze gândirea românească.