$$$

 CRAI NOU

În 27 Februarie 1882, la Colegiul Andrei ?aguna din Bra?ov s-a cântat prima oar? opereta româneasc?, „Crai Nou”, compus? de Ciprian Porumbescu.

Un afi? simplu anun?a în februarie 1882 la Bra?ov c? „o societate de diletan?i va prezenta în sala mare a gimnaziului român opereta „Crai Nou” de Vasile Alecsandri, pe muzica lui Ciprian Porumbescu”. Acest spectacol avea s? devin? de fapt premiera absolut? a primei operete române?ti. Compozitorul, dirijorul, scenograful ?i chiar impresarul spectacolului a fost Ciprian Porumbescu, care locuia atunci la Bra?ov ?i era profesor de muzic? la Gimnaziul românesc ?i dirijor al corului Bisericii Sfântul Nicolae.

„Crai Nou“, prima operet? româneasc? cult?

Placa comemorativa

„Crai Nou” este prima operet? româneasc? cult? scris? de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei lui Vasile Alecsandri. Piesa, în dou? acte, a avut premiera la 11 martie 1882, în Sala Festiv? a Gimnaziului Român, ast?zi Colegiul Na?ional „Andrei ?aguna” din Bra?ov.

O plac? memorial?, fixat? pe zidul Colegiului Na?ional “Andrei ?aguna”, consemneaz? evenimentul care a avut loc în sala festiv? a Gimnaziului român.

Spectacolul s-a desf??urat pe o scen? improvizat? pe care au interpretat mai mul?i actori amatori din ora?. Cu toate acestea, reprezenta?ia a avut un succes r?sun?tor. În compozi?ia „Crai Nou”, Ciprian Porumbescu a împletit folclorul românesc cu opereta clasic? vienez?, având la baz? un mit popular care vorbe?te despre luna nou? ?i care poate aduce fericirea celor îndr?gosti?i.

Distribu?ia celor trei spectacole care s-au jucat cu opereta “Crai Nou”, în anul 1882, la Bra?ov, a cuprins peste 6o de persoane, în rolurile principale fiind: Carolina Lenghel (Anica), Cornelia Roman (Dochi?a), Andrei Bârseanu (Bujor), Vasile Voinea (Leona?), G. Strâmbu (Ispravnicul), Zosim Butnaru (Mo? Corbu). Sufleur: Pandele Dima, fratele compozitorului G. Dima. Regia artistic?: Ioan Bucur Popp, negustor de frunte, care a suportat ?i cheltuielile punerii în scen? ale spectacolului.

La spectacol ?i-a dat concursul orchestra Societ??ii Filarmonice bra?ovene. Aici prim cornist era Fr. Böhme, care, potrivit m?rturiilor vremii, l-a ajutat pe Ciprian Porumbescu la orchestrarea operetei. Manuscrisul, schi?? a partiturii generale, dona?ie a lui Tiberiu Brediceanu, aflat la Muzeul Primei ?coli Române?ti din Scheii Bra?ovului, nu pare a fi scris de mâna compozitorului.

Succesul imens impune reluarea spectacolului la 28 februarie /12 martie ?i la 11 / 23 martie 1882, pe aceea?i scen?. În acela?i an, opereta este montat? ?i la Oravi?a.

Bra?ovul este legat inseparabil de marele muzician român care a locuit aici între anii 1881 – 1883, ?i-a desf??urat activitatea ca dirijor al corului Bisericii „Sf. Nicolae” din Schei ?i al Reuniunii române de gimnastic? ?i cânt?ri ?i, a?a cum afirm? speciali?tii, a avut cea mai prolific? perioad? de crea?ie din via?a sa artistic?. Tot la Bra?ov, Ciprian Porumbescu a înregistrat imensul succes al punerii în scen? a primei operete române?ti, compus? de el, „Crai Nou”, având la baz? textul piesei poetului Vasile Alecsandri.

Prima reprezenta?ie a lucr?rii a avut loc pe 27 februarie 1882, cu compozitorul la pupitrul dirijoral, în Sala Festiv? a Gimnaziului Român (ast?zi, Colegiul Na?ional „Andrei ?aguna”), prestigios l?ca? de înv???mânt, iar primirea extrem de favorabil? a spectacolului a condus la programarea, chiar a doua zi, pe 28 februarie 1882, a înc? unei reprezenta?ii.

Tema

Opereta îmbină veselia cu poezia într-o atmosferă românească extrem de tonică și dezvoltă un mit popular care spune că luna nouă poate aduce fericirea celor îndrăgostiți.

Lucrarea este, de fapt, o glumă, în care un ispravnic este păcălit de doi tineri, ajutați de țăranii de la munte. Anica, chiar nepoata acestui dregător, și Leonaș fug de acasă pentru a se căsători, dar sunt căutați de către ispravnic și jandarmi. Apărați de Dochița și de Moș Corbu, ei reușesc să se ascundă pentru ca, în final, Ispravnicul să îi și logodească.

Partitura operetei „Crai Nou”, compusă în perioada în care curentul muzical al școlilor naționale era în plin avânt, conturează personaje în care spiritualitatea românească se regăsește pe deplin. Poezia cuplului Anica – Leonaș se echilibreazș cu vigoarea perechii Dochița – Bujor.

Comicul de situație și de limbaj se datorează rolurilor de compoziție Moș Corbu și Ispravnicul relevându-se prin ei umorul nostru românesc inepuizabil. Montarea actuală a operetei „Crai Nou”, ce datează din 2018, dorește să îmbine atmosferă extrem de tonică a satului românesc exprimată de Ciprian Porumbescu prin ritmurile cântecelor populare și horelor cu zona de mister și inefabil existentă în poezia „Crai Nou” de Vasile Alecsandri, inspiratorul libretului acestei prime operete românești. Craiul Nou care împlinește dorurile și Sânzienele – ielele cele bune cu puteri magice care dansează în hore noaptea la lumina lunii – sunt întruchipate vizual în două momente muzicale nou-introduse în desfășurarea spectacolului („Balada” și „Rapsodia română”), întregindu-se astfel paleta componistică a lui Ciprian Porumbescu.