CE MĂNCAU PĂRINȚII NOȘTRI IARNA CĂND NU EXISTA SUPERMARKETUL !!!
În vremurile de altădată, românii treceau iarna fără magazine pline sau fructe exotice.
Era o regulă păstrată din moși strămoși, de la venirea primaverii, pănă în toamnă, se consuma carne de pasare, sau pește........iar la Crăciun carne de porc până în februarie, când începeau oile să fete cănd mâncam carne de miel, după Paște până la creșterea păsărilor din curte, când terminam carnea de porc.
Tot ce se manca, erau produse din gospodăria propie : oua, carne, lapte brânză cartofi, fasole și legume din grădină, iar toate erau naturale și sănătoase, din cănd în când, mai ales cănd se consumau la "zile speciale" erau dezinfectate cu un pahar două de rachiu, sau de vin !
Tot ce aveau era rodul muncii din vară și toamnă: murături acre, varză la butoi, fasole uscată, cartofi, carne afumată și borcane cu carne în untură. În cămări mirosea a usturoi, mere coapte și fum de slănină. Mesele erau simple, dar hrănitoare, iar fiecare bucată de pâine avea gustul muncii cinstite. Era o iarnă fără risipă, dar plină de gust, căldură și bucuria de a fi împreună.
Slănină și muschi afumat în pod , putinele cu brănză, butoi cu varză , garniță cu carne și cărnați în grăsime, cartofi, morcovi înveliți cu nisip, butoi cu vin în beci, așa arăta gospodaria tatei cănd eram noi copii !
Măncam simplu și sănătos nu aveam televizoare nici telefoane, vecinii se vizitau la gura sobei. Spuneau poveștii, bancuri, se cănta, se făceau clăci de tricotat, de tors lăna, de desfăcat porumbul, de desfăcut fasole, se făceau șezătorii cu joc și voaie bună cu plăcinte și sarmale cu păsat(crupe, porumb sfărămat), așa au trăit părinții și bunicii noștri, și noi care am prins un pic din acele vremuri de mult apuse.
Așa a fost copilăria mea și nu am fost aproape niciodată bolnav, doar mici răceli cănd stăteam mult la sanie , și pentr-ca toate astea să le avem, mama ne învăța să făceam rugaciunile dimineața și seara, și înaite de masă și după ce măncam ca să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru tot.
Iar duminica era obligatorie să mergem la biserică cu haine de sărbătoare...în afară de asta mulțumeam copacilor pentru fructe și pămăntului pentru legume, păsărilor și animalelor pentru ouă, lapte și carne. Iar familia......familia era sfăntă !
Îmi pare bine că am trăit acele vremuri ,măncarea era simplă, dar cu un gust aparte și inconfundabil, minunate vremuri......mă bucur că am avut o așa copilărie sănătoasă și am trăit în acele vremuri !!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu