$$$

 Gheorghe Vitanidis, creatorul lui “Ciprian Porumbescu”

Gheorghe Vitanidis s-a născut pe 1 octombrie 1929 la Mangalia, unde a urmat școala gimnazială și liceul, s-a mutat apoi la București, iar în 1953 a absolvit Institutul Naţional de Artă Teatrală şi Cinematografică. Primul film la care a lucrat, “Ciulinii Bărăganului”, a fost realizat în 1958 de regizorul francez Louis Daquin după romanul cu același nume al scriitorului Panait Istrati, pelicula fiind nominalizată la Palme D’Or în cadrul Festivalului de la Cannes din acel an.

Alte două pelicule ale lui Vitanidis, “Răutăciosul adolescent”, produs în 1968, şi “Clipa”, filmat în 1979, au participat la Festivalul internaţional de la Moscova.

Cel mai cunoscut şi popular film al regizorului român a fost „Ciprian Porumbescu”, o producție creată în 1973 după un scenari scris în colaborare cu Fănuș Neagu și avându-l drept consultant de specialitate pe muzicologul Viorel Cosma.

Între 1961 și 1989 Vitanidis a fost profesor la IATC, perioadă în care a condus catedra de regie film.

Printre producțiile regizate de el se numără “Băieţii noştri” (1959), “Post restant” (1961), “Gaudeamus igitur” (1965), “Şeful sectorului suflete” (1967), “Facerea lumii” (1971), “Cantemir” (1973) sau “Muşchetarul român” (1975), dar artistul a colaborat la scenariile unor filme la fel de cunoscute precum “Casa de la miezul nopţii”, “Războiul independenţei”, „Clipa”, „Burebista”, „Dragostea şi revoluţia”, „Masca de argint”, „Colierul de turcoaze” sau „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1988).

Despre școala românească de film, Gheorghe Vitanidis mărturisea în 1969: „Cred că singura misiune este aceea de a face filme cât se poate de bune, nu făcând cât mai puţine, ci cât se poate mai multe. Pentru că film în afara căutărilor şi film valoros în afara realităţii, eu cred că este foarte greu să realizezi. Nu cunosc nici o şcoală cinematografică mare care să se fi impus făcând filme cu precădere istorice sau numai ecranizări, ci s-a impus in măsura în care a avut curajul şi a găsit mijloacele artistice de a vorbi despre epoca în care autori trăiesc, despre actualitatea imediată, transfigurată bineînţeles, purtând profund amprenta şi concepţia despre viaţă, despre lume a autorilor, dar, în orice caz, filme de actualitate. De aceea, eu cred, în primul rând, în cinematograful care trăieşte prin propriile sale resurse, în primul rând prin propriile sale scenarii“.

În cariera sa au existat însă și producții documentare puse în slujba ideologiei Partidului Comunist. “Zi de sărbătoare”, realizat în 1986, “La marea sărbătoare”, din 1988, și “Cu poporul, pentru popor” (1989) prezintă imagini ale „măreței opere de industrializare, imaginile înfăptuirii noii revoluții agrare, prefacerile profunde care au avut loc în viața și structura școlii, a învățământului realizate în ultimele două decenii pe care le numim, cu dragoste și mândrie patriotică, Epoca Nicolae Ceaușescu”.

Cel mai cunoscut film al regizorului, “Ciprian Porumbescu”, prima peliculă biografică românească închinată unei mari personalităţi din istoria muzicii, i-a avut în distribuție pe cei mai cunoscuți actori ai anilor ’70, Vlad Rădescu (student la acel moment), Tamara Crețulescu, Emanoil Petruț, Emilia Dobrin, Sebastian Papaiani, Clody Bertola, Dina Cocea, Ioana Bulcă, Toma Caragiu, Amza Pellea, Alexandru Repan, Ion Besoiu, Iurie Darie și Horațiu Mălăele. Pelicula a fost vizionată de 4.169.692 spectatori la cinematografele din România, conform datelor Centrului Național al Cinematografiei privind numărul de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei până la sfârșitul anului 2007.

Regizorul Gheorghe Vitanidis s-a stins din viață la Atena, în Grecia, pe 25 noiembrie 1994.

Surse:

Revista Cinema, cotidianul Scânteia tineretului,

Informaţia Harghitei (1969)