SCIENCE FICTION-UL CA REZISTENȚĂ:
POVESTEA UNUI TRADUCĂTOR VIZIONAR, MIHAI-DAN PAVELESCU
Într-un colț discret al literaturii române, acolo unde ficțiunea speculativă își croiește drum printre realități și reverii, Mihai-Dan Pavelescu a fost și rămâne un arhitect al limbajului, un constructor de punți între lumi și culturi, un traducător care nu doar transpune, ci transfigurează.
Născut în 1956, într-un București în care visul era adesea confiscat de realitatea politică, Dan Pavelescu a ales o cale paradoxală: aceea de a da glas viselor altora, într-o limbă care, prin el, a învățat să respire science fiction și fantasy cu naturalețea unei tradiții autohtone.
Traducătorul nu este niciodată doar un intermediar.
În cazul lui Dan Pavelescu, el este un demiurg tăcut, un alchimist al sensurilor, care a reușit să transforme literatura SF dintr-un teritoriu marginal într-un spațiu de formare intelectuală și estetică pentru generații întregi.
Absolvent al Facultății de Mecanică, cu o formație tehnică ce i-ar fi putut garanta o carieră predictibilă, Dan Pavelescu a ales incertitudinea și frumusețea traducerii, într-o epocă în care literatura SF era privită cu destul de multă suspiciune, iar traducătorii erau adesea nevoiți să lucreze „pentru sertar”.
Debutul său în revista literară târgu-mureșeană „Vatra” nr. 143/1983, cu traducerea povestirii „Jocul dintre sînge și colb” (The Game of Blood and Dust, 1975) de Roger Zelazny, nu a fost doar o apariție sporadică, ci o declarație de intenție.
Eram sincronizați, dar nu știam, povestirea lui Zelazny a fost tradusă și publicată în 1981 în germană (Das Spiel von Blut und Staub) și olandeză (Het Spel van Bloed en Stof), în 1982 în sârbo-croată (Igra krvi i prašine) și în 1985 în franceză (Le jeu de cendre et de sang) !
Începând cu anul 1986, Dan Pavelescu a devenit o prezență constantă și influentă în cadrul cenaclului SF ProspectArt, condus pe atunci de Cristian Tudor Popescu.
Acolo, în acele întâlniri care respirau literatură și vis, Dan și-a citit cu generozitate traducerile – lucrări de o finețe rară, aduse la zi, care deschideau ferestre către cele mai valoroase texte ale science fiction-ului american.
Într-o epocă în care România trăia sub apăsarea unei dictaturi xenofob-paranoic-izolaționiste, în care accesul la literatura universală era filtrat ideologic, iar contactul cu lumea liberă se făcea pe furiș, traducători precum Dan Pavelescu și Ion Doru Brana au fost mai mult decât niște meseriași ai cuvântului — au fost veritabili ambasadori culturali, voci ale libertății și ale deschiderii spre orizonturi interzise.
Prin munca lor, fandomul SF românesc a avut acces la cele mai proaspete și relevante texte ale science fiction-ului occidental, într-un moment în care însăși ideea de viitor părea confiscată de prezentul apăsător și cenușiu.
La cenaclul ProspectArt, Dan Pavelescu citea traduceri care nu doar că fascinau prin conținutul lor, ci și prin curajul de a aduce în fața fanilor SF idei, lumi și stiluri literare care sfidau granițele impuse de dictatura comunistă.
Era o formă de contrabandă intelectuală, dar și un act de generozitate: fiecare text tradus era o invitație la gândire liberă, la imaginație neîngrădită, la dialog cu marile teme ale umanității.
În cadrul acelor întâlniri, science fiction-ul devenea mai mult decât un gen literar — devenea o formă de rezistență, o pedagogie a speranței.
Traducătorii acelor ani nu au fost doar intermediari între limbi, ci între lumi.
Ei au fost cei care au ținut aprinsă flacăra unei culturi autentice și libere, într-un timp în care izolaționismul și autarhia ceaușistă încercau să o stingă.
Prin ei, literatura SF a devenit un spațiu de libertate interioară, iar fanii SF români au putut visa, în ciuda tuturor interdicțiilor, la stele, la viitor, la posibil.
Dan Pavelescu și Ion Doru Brana au fost, în acest sens, nu doar traducători, ci formatori de conștiințe, constructori de punți între realitatea imediată și vastitatea imaginarului.
Astăzi, privind înapoi, putem spune că fără ei, science fiction-ul românesc ar fi fost mai sărac, mai închis, mai puțin relevant.
Ei au fost cei care au făcut posibilă conectarea cu marile curente ale ficțiunii speculative mondiale, într-un timp în care această conectare părea imposibilă.
Și-au asumat rolul de mediatori culturali cu o discreție demnă de admirație, dar cu o influență care se simte și astăzi, în fiecare generație de cititori care a crescut cu textele traduse de ei.
A urmat o serie de traduceri în Almanahul Anticipația, care l-au impus ca o voce distinctă în fandomul SF românesc, iar acele povestiri au fost un semn că Dan Pavelescu nu traduce doar texte, ci modele de gândire, paradigme literare, viziuni ale viitorului.
„Una dintre cărțile mele favorite este „Neuromantul”, o visasem de când mergea vorba că Gibson scrie un ROMAN; până atunci „comisese” doar nişte proze scurte senzaționale. Așa că, atunci când a apărut, am făcut rost de el (another long-long story!) și l-am tradus în timp ce-l citeam… sau invers. Nu mi-am permis un spoiler nici măcar de o pagină. Asta s-a întâmplat în 1987.” – Dan Pavelescu
Înainte de 1989, traduce William Gibson, Ursula K. LeGuin, Alfred Bester, Arthur C. Clarke, Isaac Asimov, Ray Bradbury, Frederik Pohl, Frank Herbert, Roger Zelazny, Orson Scott Card, Gregory Benford, Christopher Priest, George Orwell, cu o îndrăzneală care frizează disidența, dar o face fără emfază, fără să-și clameze curajul.
Traducerea devine pentru el o formă de rezistență culturală, o artă a sincronizării cu ceea ce literatura mondială avea mai viu și mai provocator.
După 1990, Dan Pavelescu nu se mulțumește doar cu rolul de traducător.
Devine redactor, editor, coordonator de colecții, dar mai ales mentor invizibil al unei întregi generații de cititori.
De la Alfred Bester la Frank Herbert, de la William Gibson și Norman Spinrad la Vernor Vinge, el oferă publicului românesc nu doar cărți, ci lumi.
Traducerile sale nu sunt simple transpuneri lingvistice, ci reconstituiri afective, reîntrupări ale textului original într-un spațiu cultural diferit, dar capabil să-l înțeleagă și să-l iubească.
Într-o epocă în care ficțiunea speculativă se confruntă cu tentația consumerismului și cu presiunea spectacolului, Dan Pavelescu rămâne un reper de sobrietate și profunzime.
Premiul Eurocon/ESFS (European Science Fiction Society) 2019 și intrarea sa în European Hall of Fame nu sunt doar recunoașteri internaționale, ci confirmări ale unei viziuni duse la capăt cu o tenacitate rară.
Dan Pavelescu nu a căutat niciodată validarea publică, dar a primit-o cu demnitatea celui care știe că timpul este cel mai bun critic.
Traducerile lui Mihai-Dan Pavelescu au fost, pentru cititorul român, mai mult decât o fereastră spre altundeva.
Ele au fost o școală de gândire, o inițiere în complexitatea lumilor posibile, o invitație la luciditate și visare.
Dacă literatura universală nu poate exista fără traduceri, așa cum spunea Kogălniceanu, atunci Dan Pavelescu este unul dintre cei care au făcut posibilă existența SF-ului contemporan în limba română.
Cu discreție, cu rigoare, cu o pasiune care nu s-a stins niciodată, el a fost și este un constructor de viitor.
Într-un univers în care cuvintele pot crea realități, Dan Pavelescu este unul dintre acei magicieni care au ales să rămână în umbră, pentru ca lumile pe care le aduc să strălucească.
Și poate că, într-o zi, vom învăța să vedem în traducători nu doar meseriași ai tălmăcirii, ci și creatori de sens, de cultură, de identitate.
Dan Pavelescu ne-a arătat că acest lucru este posibil.
Și că, uneori, vizionari nu sunt doar cei care inventează lumi, ci și cei care le aduc acasă.
MIHAI-DAN PAVELESCU:
Din 1984, traducător licențiat de literatură și istorie.
Redactor literar la CPSF Anticipația în perioada 1991-2000
Coordonator al colecției Nautilus a editurii Nemira în perioadele 1997-2000 și 2006-2011.
Coordonator al colecției SF a editurii Trei în perioada 2012-2015.
Redactor-șef al editurii Paladin în perioada 2016-prezent.
Laureatul European Science Fiction Society și membru „European Hall of Fame” pentru Best European SF Translator, 2019.
Câștigătorul premiului pentru cel mai bun traducător român de SF și Fantasy, decernat de ROMCON, în anii 1993, 1994, 2020.
CĂRȚI SF TRADUSE ÎNAINTE DE 1989
Omul demolat de Alfred Bester (1979)
Sfârșitul copilăriei de Arthur C. Clarke (1980)
Zeii înșiși de Isaac Asimov (1980)
Poarta de Frederik Pohl (1980)
Dune de Frank Herbert (1981)
Drumul iadului de Roger Zelazny (1981)
Stăpânul cântecelor de Orson Scott Card (1982)
Rendez-vous cu Rama de Arthur C. Clarke (1982)
Cronicile marțiene de Ray Bradbury (1984)
Traversând oceanul de stele de Gregory Benford (1986)
Ferma animalelor de George Orwell (1986)
Neuromantul de William Gibson (1987)
Lumea lui Rocannon de Ursula LeGuin (1989)
Lumea inversă de Christopher Priest (1989)
CĂRȚI TRADUSE DUPĂ 1989
Dușmanul de Barry B. Longyear, 1991, Ed. Orion
Făuritor de univers de A. E. van Vogt. foileton în revista CPSF Anticipația, 1992
Orașul și stelele de Arthur C. Clarke, 1992, Ed. Multistar
Fugarul de Richard Bachman, 1992, Ed. Orion
Bug Jack Barron de Norman Spinrad, 1993 (în colaborare), Ed. Adevărul
Lumii îi spuneau pădure de Ursula K. LeGuin, 1993, Ed. Mondial
Meridian de Eric Brown, 1993, Ed. Valdo
Primul marțian de A. E. van Vogt, 1993, Ed. Dalsi
Mâna stângă a întunericului de Ursula K. LeGuin, 1994, Ed. Nemira
Drumul iadului de Roger Zelazny, 1994, Ed. Teora
Jocul lui Ender de Orson Scott Card, 1994, Ed. Nemira
Căderea nopții de Isaac Asimov și Robert Silverberg, 1994, Ed. Teora
Omul demolat de Alfred Bester, 1994, Ed. Pygmalion
Conexiunea psi de Joe Haldeman, 1995, Ed. Teora
Omul pozitronic de Isaac Asimov, 1996, Ed. Teora
Lumea dinafara timpului de Larry Niven, 1996, Ed. RAO
Supercablat de Walter Jon Williams, 1996, Ed. Nemira
Carantina de Greg Egan, 1996, Ed. Teora
Între două lumi de Norman Spinrad, 1996, Ed. RAO
Întoarcerea dintre stele de Stanislav Lem, 1997 (în colaborare), Ed. Univers
Distres de Greg Egan, 1997, Ed. Teora
Perioada Campbell de Isaac Asimov, 1998, Ed. Teora
Chrome de William Gibson, 1998, Ed. RAO
Întemeietorii de Isaac Asimov, 1998, Ed. Teora
Visele sunt sacre de Isaac Asimov, 1998, Ed. Teora
Destinația creier de Isaac Asimov, 1998, Ed. Teora
Protector de Larry Niven, 1998, Ed. Teora
Calea marțiană de Isaac Asimov, 1998, Ed. Teora
Axiomatic de Greg Egan, 1998, Ed. Teora
Pace eternă de Joe Haldeman, 1999, Ed. Teora
Count Zero de William Gibson, 1999, Ed. RAO
Întrebarea finală de Isaac Asimov, 1999, Ed. Teora
Războiul etern de Joe Haldeman, 1999, Ed. Pygmalion
Zburătorii nopții de George R. R. Martin, 1999, Ed. Nemira
Sfârșitul jocului de Bruce Bethke, 1999, Ed. Nemira
Lumea Pay-Contactul de Larry Niven și Jerry Pournelle, 1999, Ed. Teora
Lumea Pay-Confruntarea de Larry Niven și Jerry Pournelle, 1999, Ed. Teora
Luminescent de Greg Egan, 2000, Ed. Teora
Amenințarea fantomei de Terry Brooks, 2002, Ed. Amaltea
Planeta adormită de Greg Bear, 2002, Ed. Amaltea
Teama Fundației de Gregory Benford, 2002, Ed. Teora
Moștenitorul Imperiului de Timothy Zahn, 2002
Lumina întunericului de Arthur C. Clarke, 2002
Fundație și Haos de Greg Bear, 2002, Ed. Teora
Triumful Fundației de David Brin, 2002, Ed. Teora
Fundația de Isaac Asimov, 2002, Ed. Teora
Asaltul Forței Întunecate de Timothy Zahn, 2002, Ed. Amaltea
Ultima comandă Timothy Zahn, 2003, Ed. Amaltea
Ochiul minții de Alan Dean Foster, Ed. Amaltea
Umbrele Imperiului de Steve Perry, 2003, Ed. Amaltea
Cavernele de oțel de Isaac Asimov, 2003, Ed. Teora
A Doua Fundație de Isaac Asimov, 2003, Ed. Teora
Fundația și Pământul de Isaac Asimov, 2003, Ed. Teora
Paradisul capcană de A. C. Crispin, 2004, Ed. Amaltea
Gambitul hutt de A. C. Crispin, 2004, Ed. Amaltea
Drumul spre Fundație de Isaac Asimov, 2004, Ed. Teora
Zorii rebeliunii de A. C. Crispin, 2004, Ed. Amaltea
Darth Maul, vânător de umbre de Michael Reaves, 2004, Ed. Amaltea
Apropierea furtunii de Alan Dean Foster, 2004, Ed. Amaltea
Atacul clonelor de R. A. Salvatore, 2005, Ed. Amaltea
Marșul cel Lung de Richard Bachman, 2005, , Ed. Lucman
La răscruce de Matthew Stover, 2005, , Ed. Amaltea
Șantier în lucru de Richard Bachman, 2005, Ed. Lucman
Răzbunarea Sithului de Matthew Stover, 2005, Ed. Amaltea
Remake de Connie Willis, 2005, Ed. Pygmalion
Umbra Minotaurului de Alan Gibbons, 2006, Ed. Corint Junior
Legiunea vampyrilor de Alan Gibbons, 2006, Ed. Corint Junior
Războinicii corbului de Alan Gibbons, 2006, Ed. Corint Junior
Mobilul de Stephen King, 2006, Ed. Nemira
Steaua Pandorei I-II de Peter F. Hamilton, 2007, Ed. Tritonic
Scara lui Schild de Greg Egan, 2007, Ed. Nemira
Căderea lui Hyperion de Dan Simmons, 2007, Ed. Nemira
Omul demolat de Alfred Bester, 2007, Ed. Nemira
Foc în adânc, de Vernor Vinge, 2008, Ed. Nemira
Doar tu poți salva omenirea de Terry Pratchett, 2008, Ed. Corint Junior
Stăpânul cântecelor de Orson Scott Card, 2009, Ed. Nemira
Ilion de Dan Simmons, 2009, Ed. Nemira
Dincolo de orizontul albastru de Frederik Pohl, 2009, Ed. Nemira
Steaua Pandorei III-IV, de Peter F. Hamilton, 2009, Ed. Tritonic
Hyperion de Dan Simmons, 2009, Ed. Nemira
Ilion de Dan Simmons, 2009, Ed. Nemira
Întâlnire cu Heechee de Frederik Pohl, 2009, Ed. Nemira
Disfuncția realității de Peter F. Hamilton, 2009, Ed. Nemira
Alchimistul Neutronic de Peter F. Hamilton, 2011, Ed. Nemira
Voci, de Ursula Le Guin, 2011, Ed. Corint Junior
Antologia Nebula 2011 (în colaborare), Ed. Trei
Cronoliții, de Robert Charles Wilson, 2012, Ed. Trei
Mileniu, de John Varley, 2012, Ed. Trei
Prefectul, de Alastair Reynolds, 2012, Ed. Trei
Puteri, de Ursula Le Guin, 2012, Ed. Nemira
Starters, de Lissa Price, 2013, Ed. Trei
2312, de Kim Stanley Robinson, 2013, Ed. Nemira
Enders, de Lissa Price, 2014, Ed. Trei
Orașul Abisului, de Alastair Reynolds, 2014, Ed. Trei
Robopocalipsa, de Daniel H. Wilson, 2015, Ed. Nemira
Conexiunea Mona Lisa, de William Gibson, 2015, Ed. Paladin
Radioul lui Darwin, de Greg Bear, 2015, Ed. Trei
Cântecul sângelui, de Anthony Ryan, 2015, Ed. Trei
Planeta exilului, de Ursula K. Le Guin, 2015, Ed. Nemira
Pilda semănătorului, de Octavia E. Butler, 2015, Ed. Hecate
Prințul fractal, de Hannu Rajaniemi, 2016, Ed. Nemira
Trezirea Leviatanului, de James S. A. Corey, 2016, Ed. Paladin
Ready Player One, de Ernest Cline, 2016, Ed. Nemira
Robogeneza, de Daniel H. Wilson, 2016, Ed. Nemira
Pe viață și pe moarte, de Patrick Ness, 2016, Ed. Trei
Monștrii din oameni, de Patrick Ness, 2017, Ed. Trei
Armada, de Peter Clines, 2017, Ed. Nemira
Spațiul Revelației, de Alastair Reynolds, 2017, Ed. Nemira
Assassinʼs Creed: Frăția, de Eric Bowden, 2017, Ed. Paladin
Îngerul cauzalității, de Hannu Rajaniemi, 2017, Ed. Nemira
Toate păsările din cer, de Charlie Jane Anders, 2017, Ed. Paladin
Assassin’s Creed. Cruciada secretă, de Eric Bowden, 2018, Ed. Paladin
Stația Centrală, de Lavie Tidhar, 2018, Ed. Nemira
Mașinării infernale, de Philip Reeve, 2018, Ed. Paladin
Foc și sânge, de George R.R. Martin, 2019 (în colaborare), Ed. Nemira
Artemis, de Andy Weir, 2019, Ed. Paladin
Assassin’s Creed. Revelații, de Eric Bowden, 2019, Ed. Paladin
Exalare, de Ted Chiang, 2020, Ed. Nemira
Arca mântuirii, de Alastair Reynolds, 2020, Ed. Nemira
Tărâmul verii, de Hannu Rajaniemi, 2021, Ed. Nemira
Hăul ispășirii, de Alastair Reynolds, 2021, Ed. Nemira
Assassin’s Creed. Renegatul, de Eric Bowden, 2021, Ed. Paladin
Amintirea imperiului, de Arkady Martine, 2021, Ed. Nemira
Involuție, de Max Brooks, 2021, Ed. Nemira
Fiasco, de Stanislav Lem, 2022, Ed. Paladin
Assassinʼs Creed: Valhalla, de Matthew Kirby, 2022, Ed. Paladin
Înălțarea Dragonului, de George R.R. Martin, 2022, Ed. Nemira
Zei americani, ediția adnotată, de Neil Gaiman, 2024, Ed. Paladin
Asasina de zei, de Hannah Kaner, 2024, Ed. Nemira
Vedere oarbă, de Peter Watts, 2024, Ed. Eagle
Originalul, de Brandon Sanderson & Mary Robinette Kowal, 2024, Ed. Paladin
Societatea pentru protecția Kaiju, de John Scalzi, 2024, Ed. Nemira
Assassinʼs Creed: Steagul negru, de Oliver Bowden, 2025, Ed. Paladin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu