$$$

 1 SRPTEMBRIE

ÎNCEPUT BUN DE AN NOU BISERICESC

Ziua de 1 septembrie are o semnificaţie deosebită pentru creştinii ortodocşi, fiind începutul anului nou bisericesc. Tradiţa Bisericii spune, printre altele, că în această zi, ar fi început creaţia lumii şi că, tot în această zi, şi-ar fi început activitatea misionară şi Domnul Iisus Hristos. De asemenea, tot în această zi, apele potopului au scăzut şi corabia lui Noe s-a oprit pe Muntele Ararat şi Moise ar fi coborât de pe Muntele Sinai cu Tablele Legii. Dar, există deosebiri în privinţa începerii anului bisericesc şi între biserici. Astfel, la Biserica Catolică, anul bisericesc începe în duminica de Advent, adică cea mai apropiată duminică de 30 noiembrie, cu circa patru săptămâni înainte de Praznicul Naşterea Domnului. Tot în această zi, începe şi anul bisericesc la evrei.

Nu trebuie confundat anul bisericesc cu anul liturgic. Anul liturgic începe în ziua Sărbătorii Pascale şi cuprinde trei mari perioade: perioada Triodului ( timpul prepascal) care ţine zece săptămâni, începând cu Duminica Vameşului şi a Fariseului până la Duminica Pascală; perioada Penticostarului (timpul pascal) care ţine opt săptămâni, începând cu Duminica Pascală şi până la Duminica Tuturor Sfinţilor; perioada Octoihului (timpul postpascal) care acoperă restul anului, fiind cea mai lungă perioadă din anul liturgic. Rânduielile tipiconale prevăd slujbe de rugăciuni de mulţumire pentru anul care a trecut şi de cereri pentru cel care urmează.

În istoria omenirii au fost folosite mai multe feluri de calendare: lunare, solare sau lunaro-solare. Obiceiul calculării anului eclezial, numit şi Indiction (“Indiction" la romani însemna: poruncă şi arătare), începând cu prima zi de toamnă, vine din antichitate, unde existau două sisteme de determinare a timpului unui an: unul al egiptenilor de 365 zile, care era mai corect, dar nici el perfect şi altul al romanilor de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferenţă de timp, de zece zile, între aceste două sisteme, si chiar între fiecare dintre ele şi calendarul solar.

Iniţiativa îndreptării calendarului, de această dată, a avut-o un înalt prelat al Bisericii, papa Grigorie al XIII-lea care la 24 februarie 1582 a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit "gregorian" sau "stilul nou".

Cu toate acestea, nu toate Bisericile Ortodoxe şi-au îndreptat calendarul. între acestea se numără: Patriarhia lerusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica lipovenească şi mânăstirile din Muntele Athos, cu excepţia Vatopedului. Aceasta a încurajat apariţia mişcării şi grupării stiliste (care continuă să folosească vechiul calendar iulian), în special la greci şi români. La noi, stiliştii au sediul la Mânăstirea Slătioara în Moldova, iar lipovenii au mitropolia la Brăila.

Aşadar, Biserica Ortodoxă Română, foloseşte, în prezent, un dublu calendar: cel iulian, îndreptat la Constantinopol, pentru sărbătorile cu dată fixă, şi cel vechi neîndreptat, pentru sărbătorile legate de Paşti, a cărui dată este însă rotită după stilul nou.

Să punem dară un început bun! Doamne, ajută!

Ştefan Popa