$$$

 A aprins tănasă fitilul xenofobiei mai mult sau mai puțin latente? Da l-a aprins. Cazul livratorului asiatic sau a maghiarului care vorbea în ungurește într-o piață agro-alimentară sau aprozar, și care a fost lovit pentru că vorbea cu soția sa în limba maternă, ar trebui să ne amintească că istoria se repetă chiar sub ochii noștri. Îndemnurile la ură și-au făcut efectul. 

”Datorită acestei lepre, instigator fascist am fost atacat de un bărbat la un aprozar în localitatea Florești din Cluj pentru că m-a auzit vorbind cu soția în limba maghiară, și a sărit la bătaie că nu am ce căuta în țară că sunt bozgor și nu sunt român.

Aici a ajuns România o țară nesigură din cauza acestei lepre fasciste. Menționez că aici m-am născut în Ardeal și sunt cetatean român de naționalitate maghiară”, a scris Gall Alexandru pe FB 

Pitecantropii aurinați, cu bale la gură, strigau ca din gură de șarpe că mâine vor fi încolonați spre Ucraina, la război. Mâine 03.09.2025 ar fi ziua luării lor cu arcanul. Ba mai mult t#mpiții din diasporă anunțau că nu-și mai fac concediu în România, că vezi Doamne nu o să mai poată ieși din țară, vor fi sechestrați aici. 

În toată isteria asta mi-am amintit de traiul nost' din vremea comunismului, regim ce se dădea de ceasul morții să dilueze structura multietnică din Banat și Ardeal, regim ce a preluat ștafeta de la regimurile regaliste „democratice” de la București după 1918. Cum se mai chinuiau regățenii să colonizeze spațiul intracarpatic după 1918. Am să vă arăt documentul la sfârșitul articolului din vremea „traiului bun” din interbelic, cât și circulara securității din 1985 de la Târgu Mureș. Dar să revin la ziua de azi, deși trecutul fascist ne bântuie.

Îmi amintesc de anii când pe străzile Timișoarei auzeai foarte des vorbindu-se în maghiară, germană sau sârbă. În magazine, alimentări s.a.m.d persona de la tejghea, de cele mai multe ori o femeie, vorbea după caz în germană sau maghiară. Nu era nimeni revoltat, nu era nimeni deranjat. Pe strada mea erau maghiari, șvabi, sârbi, bulgari, evrei. Nimeni nu a dat în cap la nimeni pentru că era de altă etnie. Am avut vecini șvabi, niște oameni de nota 10, am regretat când au plecat în Germania. Ai mei s-au înțeles cu ei mai bine decât cu neamurile apropiate. Deși bătrânii au murit, fiul lor a mai fost pe la noi, ne amintim cu drag de ei. 

 Mi-am amintit de un episod pe care atunci l-am considerat amuzant, acum peste ani și ani făcând legătura cu ceea ce se întâmplă în zile noastre, nu mi se mai pare amuzant, este mentalitate de regat. Știu că o să-mi sară mulți la grumaz, dar burgurile din Banat și Ardeal nu au fost contaminate pe de-a-ntregul de mentalitatea asta balcano-levantină la sfârșitul anilor '80. Fenomenul a luat amploare când în Banat și Ardeal au apărut investițiile străine la sfârșitul anilor '90, când democrația originală a lui iliescu a dat chix.

Eram în oraș cu treburi așteptând in stație un fir(firobus) Era la ceva vreme de la Revoluție. Un ins agitat se apropie de mine și-mi spune că-i din Buzău și că s-a rătăcit și nu știe unde este Gara de Nord. Îl ascult și îi spun să urce odată cu mine în „14” că merg în zonă și îi arăt unde să coboare. Vine firul și omul urcă odată cu mine și se poziționează în apropierea mea. La un moment dat îmi spune indignat, citez(nu am uitat nici până în ziua de azi): Domnule(nu se mai folosea tovarășe) da' ce limbă se vorbește aici!? 

Două doamne în vârstă de lângă noi vorbeau în maghiară, eu amuzat îi spun: Doamnele vorbesc în maghiară, dar se mai vorbește și-n germană sau sârbă și-n alte limbi, pentru că la noi sunt mai multe etnii în oraș. Cu ani în urmă am mai amintit de acest episod și cei de la MaghiaRomania au preluat articolul și ei fiind amuzați de buzoianul rătăcit prin Timișoara. 

Astăzi acești „rătăciți” dau cu pumnul. La îndemnul unui xenofob aurist, au prins curaj scursurile. Aceste otrepe odată ajunse la putere vor trece la purificare etnică, pe lângă multe alte fapte abominabile pe care le vor pune în practică.