$$$

 Pe 𝗗𝗼𝗺𝗻𝗶𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 colonel 𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗜𝗼𝗮𝗻 𝗖𝘂𝘇𝗮 , l-au scos de pe bancnote, dar nu-l vor putea

scoate din istoria și inimile românilor!

Cuza este cel care:

- a dat pământ țăranilor, circa 30% din suprafața arabilă a țării;

- a înlocuit alfabetul chirilic al limbii române cu alfabetul latin;

- a înființat învățământul primar gratuit și obligatoriu;

- a înființat Universitățile din București și Iași și a pus bazele Academiei Române;

- a înființat armata națională, Ministerul de Război, Garda Națională, Arsenalul Armatei;

- a înființat Ministerul de Externe și diplomația românească, deși România nu avea dreptul, nefiind stat independent;

- a înființat serviciul sanitar centralizat și serviciul poștal modern;

- a înființat instanțele judecătorești, tribunalele județene, curțile de apel și Curtea de Casație;

- a impus sistemul metric de măsuri și greutăți;

- a început lucrările primei căi ferate din România, pe traseul București-Giurgiu;

- a înființat prima linie de telegraf;

- a extins dreptul de vot și a înființat administrația locală cu consilii comunale și județene alese de cetățeni.

- Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, primul șef de stat al României, a realizat cele de mai sus și multe altele, în numai 7 ani!

- Cuza a dovedit că noi, românii, putem avea realizări spectaculoase prin noi înșine.

Să fim mândri de ceea ce suntem și să avem încredere în viitorul României!

CÂTE CAPITALE AU AVUT ȚĂRILE ROMÂNE, DE FAPT? CÂND A PRELUAT BUCUREȘTIUL ACEST ROL? Dacă spunem „CAPITALA ROMÂNIEI ”, firește că gândul se duce instantaneu către BUCUREȘTI, singura capitală pe care o cunosc generațiile actuale de români. 

 Totuși, de-a lungul istoriei, cele două ȚĂRI ROMÂNE au avut numeroase alte capitale, fapt logic, dacă ne gândim că cele două provincii au funcționat separat până la MICA UNIRE din 1859.

 Chiar și așa, nici în ȚARA ROMÂNEASCĂ BUCUREȘTIUL nu a fost prima, nici măcar a doua ori a treia opțiune de capitală a micului stat valah.Prin urmare, vom trece în revistă capitalele ȚĂRII ROMÂNEȘTI și MOLDOVEI, de la întemeierea acestor state feudale și până în momentul unirii lor, la 1859.

ÎN ȚARA ROMÂNEASCĂ LA:

- CÂMPULUNG.......

 Prima capitală a ȚĂRII ROMÂNEȘTI este atestată documentar, ca localitate, din anul 1300, dar ea exista înainte de această dată.

Din 1330, după victoria de la POSADA împotriva regelui UNGARIEI, CAROL ROBERT de ANJOU, BASARAB I (circa 1310 - 1352), primul domnitor al statului independent ŢARA ROMÂNEASCĂ, îşi stabileşte reşedinţa de scaun la CÂMPULUNG.

 Astfel CÂMPULUNGUL devine, pentru aproape patru decenii, centrul politic si administrativ al statului. Abia în 1369, domnitorul VLADISLAV I VLAICU (1364 - 1377 ), urmaşul la tron al lui Nicolae ALEXANDRU (1352 - 1364 ), fiul marelui BASARAB I, mută capitala ţării la CURTEA de ARGEŞ.

 Din CÂMPULUNG provine unul dintre cele dintâi documente scrise în limba română – scrisoarea lui NEACŞU din CÂMPULUNG către judele BRAŞOVULUI (1521).

La CÂMPULUNG există „ANSAMBLUL NEGRU VODĂ ” care cuprinde şi oBiserică unde se mai poate vedea cea mai veche piatră de mormânt a unui domnitor păstrată în ţara noastră, cea a voievodului NICOLAE ALEXANDRU (1361).

- CURTEA DE ARGEȘ.........

Atestat documentar în 1330, oraşul a fost, din ultimii ani ai lui BASARAB I (1310 - 1352), până în timpul lui MIHAIL I (1418 - 1420), reşedinţă domnească. 

 Sub domnia lui NICOLAE ALEXANDRU, aici a fost stabilit sediul Mitropoliei Ţării ROMÂNEŞTI (1359). 

Biserica episcopală (1512-1517) ridicată de NEAGOE BASARAB, monument fastuos cu o bogată şi variată decoraţie exterioară și-a câştigat o popularitate aparte datorită legendei meşterului MANOLE.

 În biserică se află mai multe morminte, cel mai valoros din punct de vedere artistic fiind cel a lui RADU de la AFUMAŢI (1529), care îl înfaţişează pe viteazul domnitor călare şi cu sceptrul în mână.Tot aici îşi dorm somnul de veci primul rege al ROMÂNIEI, CAROL I, precum și urmașii săi pe tronul regatului, Ferdinand, CAROL al II-lea și MIHAI I.

- TÂRGOVIȘTE....... 

 Amintită ca a doua capitală a ŢĂRII ROMÂNEŞTI în 1396, TÂRGOVIŞTE a scris pagini importante în istoria românilor.După 1459 ,când s-a construit curtea domnească de la BUCUREŞTI, unii domnitori au preferat oraşul de pe DÂMBOVIŢA, iar alţii TÂRGOVIŞTEA.

 Oraşul de pe IALOMIŢA a fost capitala ţării până la mijlocul sec.al XVII-lea, timp în care 33 de domnitori şi-au avut reşedinţa aici.A cunoscut o ultimă perioadă de strălucire în timpul domniei lui CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688 - 1714), după care a decăzut, fiind abandonată de domnitorii fanarioţi.

 Complexul muzeal CURTEA DOMNEASCĂ cuprinde vestigii ale reşedinţei voevodale din timpul lui MIRCEA cel BĂTRÂN, turnul de pază ,renumitul turn al CHINDIEI din timpul lui VLAD ŢEPEŞ, BISERICA DOMNEASCĂ a lui PETRU CERCEL, mânăstirea DEALU (1499 - 1501), ctitorită de RADU cel MARE, unde se află capul marelui voievod MIHAI VITEAZUL şi multe alte monumente şi mărturii ale trecutului.

 În cele din urmă, după o perioadă în care au funcționat în paralel drept capitală, BUCUREŞTIUL a câştigat disputa cu TÂRGOVIŞTE, acest rol fiind acceptat de turci datorită apropierii de IMPERIUL OTOMAN şi poziţiei geografice mult mai favorabile strategiei militare a ÎNALTEI PORȚI.

- BUCUREȘTI......... 

 La 20 septembrie 1459, când este amintit pentru prima oară într-un document, BUCUREŞTIUL era deja oraş.În această perioadă, VLAD ŢEPEŞ (1456 - 1462) a reconstruit CURTEA DOMNEASCĂ cu aspect de cetaţuie, de pe malurile DÂMBOVIŢEI, unde şi-a mutat foarte probabil reşedinţa.

 În prima jumătate a sec. XVI-lea, domnitorii se mută din nou la TÂRGOVIŞTE, pentru a reveni în BUCUREŞTI, în a doua parte a aceluiași secol, după ce MIRCEA CIOBANU a reconstruit CURTEA DOMNEASCĂ.Ocupat temporar de turci în 1595, oraşul a avut mult de suferit, CURTEA DOMNEASCĂ fiind arsă, iar capitala mutată din nou la Târgovişte, până în 1626.

O perioadă de mare înflorire s-a înregistrat în timpul domniei lui CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) care a refăcut palatul voevodal şi a modernizat oraşul

Din acestmoment ,BUCUREŞTIUL rămâne capitala ŢĂRII ROMÂNEŞTI, dar și a speranţelor tuturor românilor. După înfrăptuirea UNIRII PRINCIPATELOR de la 24 ianuarie 1859, BUCUREŞTIUL a devenit singura capitală statului român din 1862.

ÎN MOLDOVA LA :

- BAIA........

 Localitatea BAIA exista ca aşezare medievală închegată încă din jurul anului 1200, sau din prima jumătate a veacului al XIII-lea. Astăzi, comuna BAIA, aflata la 8 kilometri de FĂLTICENI, face parte din judeţul SUCEAVA. Aici s-a aflat unul din cele mai vechi oraşe din MOLDOVA, probabil cea mai veche reşedinţă domnească a ţării. 

 Deși în zilele de azi a rămas doar un sat-reședință de comună suceveană, la 1339, BAIA era ,,cel mai mare oraș de la est de Carpați“, fiind totodată capitală (,,marcă“) în vremea voievodului Dragoș, dar și a domnitorului BOGDAN I (1363 - 1367), întemeietorul PRINCIPATUL MOLDOVA.

- SIRET.......

 Încă de la 1340, într-o scrisoare a călugărilor dominicani către PAPĂ, se menționa că orașul SIRET era ,,capitala unui mic ducat, numit VALACHIA “, izvoarele istorice atestându-i rolul de centru urban al țării, inclusiv în vremea voievodului SAS (1354 - 1363), scrie tribunainvatamantului.ro.

 Oraş situat în nordul ţării, în frumoasa BUCOVINĂ, aici a fost înălțată și Biserica Sf. TREIME - atribuită de tradiţie lui SAS VOEVOD (1354 - 1358) şi de specialişti lui PETRU MUŞAT (1374 - 1391) - care este o mărturie a faptului că reşedinţa domnească a MOLDOVEI în secolul al XIV-lea a fost în târgul SIRETULUI.

 - RĂDĂUȚI.......

 Începând din 1359, venind vremuri mai liniştite, voievodul BOGDAN I a început înfrumuseţarea capitalei sale, RĂDĂUŢI. În locul unei bisericuţe de lemn, el a clădit Biserica Domnească (Bogdana) cu prispă mitropolitană în interiorul altarului.Biserica SFÂNTULUI NICOLAE (Bogdana), din orasul RĂDAUŢI, este cel mai vechi monument din zid păstrat în BUCOVINA.

 A fost construită pe locul unui locaş din lemn, în jurul anilor 1360, probabil de Bogdan I, primul voievod de sine stătător al statului independent MOLDOVA.

 În biserica mănăstirii BOGDANA sunt înmormântaţi domnitorii MOLDOVEI şi membrii familiilor domnitoare până în timpul lui ALEXANDRU cel BUN, aici fiind îngropați BOGDAN I, LAŢCU VOIEVOD, ȘTEFAN I, ROMAN I, BOGDAN, fratele lui ALEXANDRU cel BUN şi BOGDAN, fiul lui ALEXANDRU cel BUN.

- HÂRLĂU.......

 Prima atestare documentară datează din anul 1384 când mama domnitorului PETRU MUŞAT îşi stabileşte curtea în HÂRLĂU. În evul mediu aici a funcţionat o curte domnească, în care ŞTEFAN cel MARE a ridicat o biserică, ce poate fi văzută şi azi.

 În acelasi oraş se găseşte biserica „SFÂNTUL DUMITRU/DIMITRIE ” ridicată de domnitorul PETRU RAREŞ. La un moment dat localitatea a îndeplinit statutul de capitală a MOLDOVEI când, din cauza incendiului care a ars CURTEA DOMNEASCĂ din IAŞI, domnitorul şi SFATUL ŢĂRII s-au mutat pentru o scurtă perioadă la CURŢILE DOMNEŞTI de aici, în perioada 1624-1626.

- SUCEAVA.......

 Arheologii au constatat că în secoelele al XII-lea și al-XIII-lea, pe teritoriul SUCEVEI existau locuinţe răspândite pe o arie întinsă, ce avea să se restrângă în secolul al XIV-lea ,când aşezarea a fost înconjurată cu un şanţ de apărare.

 Începând din a doua jumătate a secolului al XIV-lea (sub domnia lui PETRU MUŞAT) şi până la mijlocul secolului al XVI-lea Suceava a fost capitala MOLDOVEI, între anii 1388 - 1564.Ea a cunoscut o deosebită strălucire mai ales în vremea domniei lui ŞTEFAN cel MARE (1457-1504) când se construiesc mai multe monumente şi se reface cetatea.

În anul 1600, cetatea SUCEVEI ,care a rezistat tuturor atacurilor, îşi deschide larg porţile în faţă oştilor lui MIHAI VITEAZUL, moment semnificativ în acţiunea de unire a marelui voevod.

- IAȘI....... 

Între 1415 şi 1434 la IAŞI exista o curte domnească în condiţiile în care domnia avea până în sec.al XV-lea un interesant sistem de conducere a statului prin deplasări periodice la diverse curţi din ţară.

 Din sec.al XVI-lea domnia stabileşte definitiv capitala la Iaşi (1564). Încă din sec.al XVII-lea, Iaşiul a fost un mare centru de cultură: tipografii, şcoli superioare, grupări cultural-literare ca celebra ”JUNIMEA ”,etc.La 5 ianuarie 1859, IAŞII au pus bazele UNIRII PRINCIPATELOR şi realizării statului naţional prin alegerea lui ALEXANDRU IOAN CUZA ca domnitor.

 În 1862, IAȘUL cedează defintiv tilul de capitală a PRINCIPATELOR UNITE BUCUREȘTIULUI, deși, în timp Primului Război Mondial, timp de 2 ani (1916-1918) a funcționat din nou ca o capitală și sediu al puterii centrale.A fost efugiul de unde, prin acțiunea REGELUI FERDINAND, REGINEI MARIA, clasei politice și a milioanelor de români, avea să se deschidă calea către MAREA UNIRE de la 1 DECEMBRIE 1918.

Sursa:Historia.ro.