$$$

 Am cerut lui Gemini sa faca un studiu al scriitoilor romani pasionati de cuvinte incrucisate. Modelul AI are acces doar la site-uri publice (deci toate comentariile sunt lipsite de exemple) iar citarile de care aminteste apartin la 98 astfel de locatii - romanesti sau straine.

Surprinzatoare - pentru mine - este aparitia a doua nume: Dimitrie Cantemir si Antim Ivireanu. De revazut Istoria Hieroglifica a lui Cantemir, dar si Evangheliile celui mai vechi targovistean amator de definitii placute mintii.

===

Scriitori Români și Pasiunea pentru Cuvintele Încrucișate

Numeroși scriitori români au "cochetat cu cuvintele încrucișate", semnalând o relație aproape simbiotică între creativitatea lingvistică și jocul de cuvinte.

1. Dimitrie Cantemir (1673-1723), enciclopedist de o importanță istorică și culturală imensă, este menționat printre cei care au "cochetat cu cuvintele încrucișate". Deși forma modernă a rebusului a apărut la secole după moartea sa, includerea sa în această listă indică o tradiție istorică mai largă de joc intelectual cu limbajul și un interes profund pentru structurile lingvistice, care predatează formatul formal al cuvintelor încrucișate. Anvergura sa intelectuală și angajamentul său cu diverse forme de cunoaștere sugerează o înclinație naturală către astfel de provocări. Referințele îl asociază cu "cuvinte încrucișate" în contexte educaționale generale , sugerând o legătură cu jocurile de cuvinte în sensul lor mai larg, nu neapărat cu rebusul modern. Includerea lui Cantemir, o figură din secolele XVII-XVIII, printre "pasionații de cuvinte încrucișate" sugerează că spiritul fundamental al jocului intelectual de cuvinte, al provocării lingvistice și al gândirii structurate, care definește rebusurile, are o linie genealogică mult mai profundă în tradiția intelectuală românească decât formatul modern al careurilor în sine. "Cochetarea" sa cu "cuvintele încrucișate" se referă la implicarea în forme anterioare de puzzle-uri lingvistice sau la o apreciere generală a jocurilor de limbaj, poziționându-l ca un precursor al entuziaștilor moderni ai enigmisticii.

2. Antim Ivireanu (c. 1650-1716), Mitropolit al Țării Românești, cărturar proeminent și tipograf inovator, este de asemenea citat ca având o legătură cu "cuvintele încrucișate". Asemenea lui Cantemir, prezența sa pe această listă subliniază o tradiție istorică de angajament intelectual cu puzzle-urile de cuvinte în cercurile academice și clericale ale epocii. Implicarea lui Antim Ivireanu, o figură cheie religioasă și culturală, sugerează că preocupările intelectuale, cum ar fi jocul de cuvinte, nu erau limitate la divertismentul laic, ci făceau parte integrantă din disciplina mentală riguroasă și activitățile recreative din cadrul bisericii și al comunităților academice ale vremii sale.

3. B.P. Hașdeu (1838-1907) apare explicit în lista scriitorilor care s-au implicat în domeniul cuvintelor încrucișate. Identitatea lui Hașdeu ca filolog, un cărturar profund implicat în studiul limbii, vocabularului și etimologiei, oferă o legătură cauzală clară cu pasiunea sa pentru cuvintele încrucișate. Rebusurile sunt, prin natura lor, puzzle-uri lingvistice care cer o înțelegere nuanțată a cuvintelor și a relațiilor dintre ele. Angajamentul său exemplifică modul în care profesiile intelectuale pot duce în mod natural la hobby-uri recreative care întăresc și rafinează abilitățile profesionale de bază, demonstrând o integrare armonioasă a muncii și a timpului liber în căutarea măiestriei lingvistice.

4. Mihai Eminescu (1850-1889) este de asemenea listat printre cei care au "cochetat cu cuvintele încrucișate". Deși majoritatea informațiilor se concentrează pe profunda sa moștenire poetică , o referință specifică menționează un "Mihai Eminescu - rebus" ca un șablon de "Cuvinte încrucișate". O altă referință îl asociază cu "rebusuri, cuvinte încrucișate" în contextul "pasiunii și dedicării". Aceasta întărește ideea că, pentru artiștii literari, cuvintele încrucișate nu sunt doar despre găsirea răspunsurilor, ci despre aprecierea structurii inerente, a frumuseții și a versatilității limbajului, putând chiar inspira noi forme sau perspective poetice.

5. Tudor Arghezi (1880-1967) avre o legătură strânsă cu cuvintele încrucișate. Conexiunea sa cu lumea enigmisticii este consolidată prin volumul "Cuvinte potrivite și... încrucișate" (Editura Adevărul 1934), o trimitere spre celebrul său volum de debut, "Cuvinte potrivite". Mai mult, o referință indică faptul că "Popescu – Rebus, unul dintre corifeii rebusismului românesc", a indicat în mod specific implicarea lui Arghezi, indicând statutul său recunoscut în domeniu. Pentru Arghezi, cuvintele încrucișate nu erau doar o activitate recreativă, ci un subiect demn de explorare literară și chiar o formă de meta-comentariu asupra naturii limbajului și a aranjamentului său structurat.

6. Ionel Teodoreanu (1897-1954), romancier și avocat român, este remarcat pentru "pasiunea sa pentru teatru, literatură, careurile de cuvinte încrucișate și textele epigramistice". Operele sale literare au fost adaptate în contexte educaționale care implicau cuvinte încrucișate. Pasiunile sale cuprinzând teatrul, literatura, epigramele și cuvintele încrucișate, sugerează un angajament cu limbajul în diversele sale manifestări. Competența sa în epigrame, care necesită concizie, spirit și o alegere precisă a cuvintelor, se aliniază perfect cu abilitățile necesare pentru construirea și rezolvarea cuvintelor încrucișate.

7. Cezar Petrescu (1892-1961), romancier și jurnalist român proeminent, este inclus în lista scriitorilor care au "cochetat cu cuvintele încrucișate". Deși dovezile directe ale obiceiurilor sale personale de rezolvare sunt limitate, materialele indică o legătură prin resurse educaționale și jocuri de societate legate de operele sale, cum ar fi "Fram, ursul polar" adaptat într-un puzzle de "Cuvinte încrucișate". De asemenea, a fost implicat în înființarea unei publicații la Cluj în 1921 și este menționat ca un scriitor semnificativ. Prezența unui "Cezar Petrescu Cuvinte încrucișate" în materiale educaționale și ca joc de societate sugerează că operele sale literare populare au fost adaptate în puzzle-uri de cuvinte încrucișate în scopuri pedagogice sau recreative. Deși acest lucru nu demonstrează definitiv pasiunea sa personală pentru rezolvarea sau crearea de rebusuri, proeminența sa culturală a fost de așa natură încât narațiunile sale au devenit subiecte potrivite pentru conceperea de cuvinte încrucișate.

8. Mihu Dragomir (1919-1964), scriitor român, se distinge prin faptul că este identificat explicit ca "rebusist" și este listat printre cei care au "cochetat cu cuvintele încrucișate". Materialele indică prezența "cuvintelor încrucișate" în poezia sa de tinerețe și menționează un "JOC DE CUVINTE ÎNCRUCIȘATE" care ar putea fi atribuit lui sau inspirat de opera sa. Desemnarea explicită a lui Dragomir ca "rebusist" depăşeşte stadiul de hobby, poziționând crearea de cuvinte încrucișate ca o meserie literară recunoscută și specializată. Aceasta implică faptul că, pentru el, proiectarea de cuvinte încrucișate a fost un efort intelectual serios, necesitând atât creativitate lingvistică, cât și o construcție logică precisă.

9. Tudor Mușatescu (1903-1970), dramaturg și prozator român, este menționat ca având o legătură cu cuvintele încrucișate. El a declarat explicit că "cea mai mare pasiune a mea a fost cultura" și a menționat "cuvinte încrucișate, publicate anterior" , indicând un aspect public al angajamentului său. O referință se referă, de asemenea, la ritualul privat al rezolvării: "Cuvinte încrucișate nu mai dezlegăm decît acasă".

10. Mihai Gafița (1923-1977), istoric literar, critic și editor român, este listat printre scriitorii care au "cochetat cu cuvintele încrucișate". Un element cheie afirmă direct "lega cuvinte încrucișate" , ceea ce poate fi interpretat ca compilarea sau conectarea de cuvinte încrucișate, sugerând o implicare practică în crearea sau aranjarea lor.