$¢$

 În 1940 România s-a prăbușit deoarece a fost slabă, cu o clasă politică fără lideri și lacomă, fără armată puternică și cu un comportament de vasal. Astăzi este la fel.

Anul 1940 a însemnat pentru România o prăbușire teritorială de proporții catastrofale: pierderea Basarabiei și a nordului Bucovinei în fața URSS, cedarea Ardealului de Nord către Ungaria și a Cadrilaterului către Bulgaria. Patru lovituri într-un singur an, fiecare cu durere istorică și rană deschisă în conștiința națională.

Dar adevărul crud este că aceste rapturi n-ar fi fost posibile fără slăbiciunea internă. Clasa politică de atunci, compromisă, egoistă și incapabilă să construiască un stat puternic, a slăbit coloana vertebrală a țării. România era vulnerabilă, neunită în decizie, dependentă de puteri externe și incapabilă să își apere interesele. Ne-am bazat pe alții, pe garanții internaționale și pe un construct european de securitate care, în momentul în care s-a prăbușit, ne-a tras și pe noi în jos. N-am avut nici autonomie, nici capacitate reală de apărare.

Pe 26 iunie 1940 România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice prin care i se cerea să cedeze Basarabia și nordul Bucovinei în termen de patru zile. Sub amenințarea armelor și abandonată de aliați, conducerea de la București a acceptat fără luptă. Retragerea s-a făcut în grabă, umilitor, iar pierderea acestor teritorii a fost prima dintr-o serie de cedări care au zdruncinat fundamentul statului român.

Basarabia și nordul Bucovinei au fost luate fără luptă, Ardealul de Nord a fost oferit printr-un dictat acceptat aproape umil, iar Cadrilaterul a fost cedat fără viziune strategică. Politicienii au clacat, iar statul s-a prăbușit sub greutatea propriei slăbiciuni.

Astăzi, istoria pare să se repete. Statul român este prăbușit din nou: democrația e doar o mască frumoasă peste o realitate hidoasă, camarila există și a capturat instituțiile, iar deciziile nu mai aparțin poporului. La graniță avem un conflict activ, în timp ce sistemul nostru de apărare este slăbit de lipsa unei industrii naționale, economia se clatină, iar statul este supraîndatorat. Nu învățăm din greșelile trecutului și riscăm să le repetăm cu consecințe și mai grave.

#mariuslulea