$$$

 Alexandru Giugaru s-a născut pe 23 iunie 1897, în Huși și a fost un actor român de teatru și film, recunoscut pentru talentul său în roluri comice, dar și pentru prestațiile sale memorabile în dramele clasice ale teatrului românesc, apreciat pentru naturalețea, umorul și versatilitatea interpretării, considerat un „monstru sacru” al scenei românești și un nume important în cultura teatrală și cinematografică a secolului al XX-lea.

Născut într-o familie modestă, a urmat cursurile Liceului „Cuza Vodă” din orașul natal, iar după absolvire, a lucrat ca simplu muncitor și chiar măturător. În 1916, a fost angajat într-o trupă de revistă, al cărei director a fost Titi Mihăilescu, iar în 1917 a intrat într-o companie de operetă, condusă de Stănescu Cerna și Aurea Bobescu.

În 1926, a absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din București, unde a studiat sub îndrumarea Luciei Sturza Bulandra, care l-a convins să renunțe la numele de scenă „Sandu Huși” și să revină la numele său real.

Alexandru Giugaru a avut o carieră impresionantă pe scena Teatrului Național din București, interpretând numeroase roluri comice, adesea cu o notă grotesc-caricaturală, în special din repertoriul caragialian. Printre cele mai apreciate roluri ale sale se numără cele din „O noapte furtunoasă”, „O scrisoare pierdută”, „D’ale carnavalului”, „Conu Leonida față cu reacțiunea”, „Coana Chirița”, „Take, Ianke și Cadâr” și „Nevestele vesele din Windsor”. Totodată, a participat și la turnee internaționale, jucând în piesa „Revizorul”, de Gogol, la Moscova, și în piesa „Bădăranii”, de Carlo Goldoni, la Veneția.

A debutat pe marele ecran în 1925, în filmul „Năbădăile Cleopatrei”, jucând de-a lungul carierei în peste 20 de filme, dintre care cele mai cunoscute sunt „Legenda celor două cruci” (1925), „O noapte furtunoasă” (1943), „O scrisoare pierdută” (1953), „Directorul nostru” (1955), „Două lozuri” (1957), „D-ale carnavalului” (1958), „Bădăranii” (1960), „Haiducii” (1966) și „Răpirea fecioarelor” (1968).

Alexandru Giugaru a fost o prezență constantă și în teatrul radiofonic, interpretând roluri în piese memorabile, iar vocea sa distinctă, gravă, impunătoare, potrivită pentru roluri de autoritate, perfect adaptabilă comediei, și interpretarea naturală s-au bucurat de aprecierea publicului.

Considerat unul dintre cei mai mari actori de comedie ai României, Alexandru Giugaru a împărțit scena cu cei mai mari actori ai vremii, precum Grigore Vasiliu Birlic, Ion Finteșteanu, Radu Beligan, Elvira Godeanu, Toma Caragiu și Niki Atanasiu. A primit numeroase distincții, precum „Artist Emerit al Republicii Populare Române” (1953), „Artist al Poporului” (1962), „Premiul de Stat” (1964), „Ordinul Muncii clasa a II-a” (1952), „Ordinul Meritul Cultural clasa I” (1967) și „Ordinul 23 August clasa a III-a” (1971).

Figură emblematică a scenei românești, cu o carieră de peste cinci decenii, marcată de performanțe de excepție și o influență durabilă asupra culturii teatrale și cinematografice, Alexandru Giugaru a influențat numeroase generații de actori și a contribuit la dezvoltarea teatrului și filmului românesc.

Alexandru Giugaru s-a stins din viață pe 15 martie 1986, la vârsta de 88 de ani, și a lăsat cu limbă de moarte ca nimeni să nu poarte doliu după el, refuzând să-și rezerve loc de veci sau să pună bani deoparte pentru înmormântare.

 #CulturaGeneral #cultura #personalitati #AziInIstorie #culturagenerala #aboutpeople #istorie #evenimentul #eveniment #educatie #evenimente #Istorie #filme #actori #actorie #dramaturgie #istoriaromanilor #romani #romania #istorieromaneasca #istoriaromaniei #alexandrugiugaru #actoriromani