NU POT UITA ACESTE CUVINTE
Cândva, mai demuilt,în tinerețe, aflându-mă la maternitate,
O soră medicală mai în vârstă, mă netezea mereu pe spate,
-Nu pot răbda!-stigam în gura mare, iar ea într-una-mi zicea:
-Dumnezeu nicicând peste puterile tale încercări nu-ți va da!
În momentul, când respirația de lacrimi amare îmi este blocată,
Când inimioara-mi obosește de durere și de nimeni observată,
Eu ca după scut mă ascund în spatele acestor cuvinte de cîndva:
-Dumnezeu nicicând peste puterile tale încercări nu-ți va da!
Nu o dată mi s-a-ntâmplat în viață, a nimănui să mă simțesc...
Chiar nu puteam fără spriginul cuiva nici câțiva pași să pășesc,
Dar eu, cu zâmbetul pe față, într-una, lume, îmi șopteam așa:
-Dumnezeu nicicând peste puterile tale încercări nu-ți va da!
Azi, când vreun prieten al meu se întoarce cu spatele la mine
Și sufletul se răcește, văzând că nu-mi mai dorește el bine...
Mie-mi rămâne numai un singur lucru, să zâmbesc în fața ta!
-Dumnezeu nicicând peste puterile tale încercări nu-ți va da!
De multe ori eu șoptesc aceste cuvinte, pe drumul veții mele,
Doar aceste simple cuvinte, mă ușurează la încercările grele...
Și tot aceste cuvinte mi-au ajutat să fiu tare și milostivă deja,
-Dumnezeu nicicând peste puterile tale încercări nu-ți va da!
Cu mare drag -Sofia Roșca.
(Cernăuți -Ucraina)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu