$$$

 Românii beau mai mult alcool decât irlandezii și nemții la un loc, plasându-se pe locul 5 mondial într-un clasament rușinos.

Când vine vorba de consumul de alcool, România nu se află în compania pe care și-ar dori-o. Cu peste 15 litri de alcool pur pe cap de locuitor anual, țara noastră ocupă poziția a cincea în lume, fiind depășită doar de Belarus, Rusia, Moldova și Lituania. Pentru comparație, un român consumă în medie dublu față de un american și cu 40% mai mult decât un german, în ciuda faptului că Germania este celebră pentru berea sa și Oktoberfest.

Statisticile sunt șocante: românul mediu consumă echivalentul a aproape 300 de sticle de bere pe an, sau 15 sticle de țuică de 40 de grade. Ceea ce face situația și mai îngrijorătoare este că aceste cifre includ bebelușii și copiii în calcul - dacă ar conta doar adulții, cifrele ar fi cu mult mai mari. În zonele rurale, consumul poate ajunge și la 25-30 de litri pe adult pe an, rivalizând cu recordurile mondiale absolute.

Fenomenul are rădăcini culturale adânci. Alcoolul face parte din ritualurile sociale românești - botezuri, nunți, înmormântări, sărbători religioase, toate presupun băutura. "Nu se poate fără un pahar" este aproape un motto național. Țuica și pălinca sunt considerate nu doar băuturi, ci aproape medicamente populare. Mulți români încep ziua cu o "medicinală" și o încheie cu un "digestiv", normalizând complet consumul zilnic.

Problema se agravează din cauza prețurilor mici și a accesibilității. O sticlă de țuică de 700ml costă cât o cafea la restaurant, iar în multe sate încă se mai practică distilarea casnică, creând un ciclu infinit de producție și consum. Supermarketurile vând alcool 24/7, iar reclamele la băuturi alcoolice sunt omniprezente, asociind succesul social și masculinitatea cu capacitatea de a "ține băutura".

Consecințele sunt devastatoare pentru sănătatea publică. România are una din cele mai mari rate de ciroză hepatică din Europa, iar numărul de accidente rutiere cauzate de alcool depășește media europeană cu 60%. Violența domestică și abandonul școlar sunt strâns corelate cu alcoolismul parental în statisticile naționale. Ironia tristă este că, în timp ce ne lăudăm cu tradiția vitivinicolă și cu calitatea țuicii noastre, de fapt demolăm sistematic sănătatea și coeziunea socială a națiunii, un pahar odată.