$$$

 Doi savanți britanici din secolul al XIX-lea au fost la un pas de a pătrunde în spațiul cosmic. Acești temerari au scăpat ca prin minune de moarte în straturile superioare ale atmosferei.

Meteorologul James Glaisher și aeronautul Henry Coxwell s-au înălțat cu un balon cu aer cald până la o altitudine extremă, animați de scopuri științifice — curajoșii exploratori ai văzduhului doreau să înțeleagă ce factori atmosferici influențează condițiile meteorologice de la sol. În jurul altitudinii de 9000 de metri, Glaisher și-a pierdut cunoștința. Coxwell, și el afectat grav, a reușit cu ultimele puteri să deschidă valva de manevră pentru a elibera din gazul ascensional și a forța coborârea balonului. Soarta a fost îndurătoare, iar cei doi au supraviețuit în mod miraculos. Fără acest noroc providențial, balonul ar fi fost purtat către marginea atmosferei, unde îi aștepta o moarte sigură.

Starea critică a celor doi ar fi putut fi cauzată de frigul pătrunzător și de lipsa de oxigen, sau, posibil, de un acces de boală de decompresie — afecțiune care se instalează la scafandri în urma unei ascensiuni prea rapide la suprafață.

Această întâmplare a rămas consemnată în istoria aviației drept unul dintre cele mai periculoase zboruri cunoscute și, poate, drept prima tentativă umană de a atinge spațiul cosmic — evenimentul având loc la 5 septembrie 1862. Glaisher a efectuat ulterior încă 21 de zboruri, în care și-a notat meticulos observațiile, contribuind decisiv la înțelegerea fenomenelor meteorologice. A descoperit, de pildă, modul în care se formează picăturile de ploaie — colectând umezeala pe măsură ce coboară — și a observat că viteza vântului variază în funcție de altitudinea în atmosferă. Contemporanii săi i-au datorat o parte însemnată din cunoașterea vremii și a straturilor superioare ale aerului.