"Mi-era teamă să fiu respinsă,
Până când am învățat să nu mă resping niciodată.
Mi-era teamă să fiu abandonată,
Până când am învățat să nu mă abandonez niciodată.
Mi-era teamă de opiniile altora,
Până când am învățat că acestea nu aveau mai multă greutate decât ale mele.
Mi-era teamă de finaluri dureroase,
Până când mi-am dat seama că erau și noi începuturi.
Mi-era teamă să par slabă,
Până când mi-am dat seama cât de puternică eram cu adevărat.
Mi-era teamă să fiu văzută ca mică și neimportantă,
Până când mi-am descoperit adevărata putere și adevăratul potențial.
Mi-era teamă să fiu
percepută ca fiind urâtă,
Până când am învățat să-mi apreciez pe deplin propria frumusețe.
Mi-era teamă de eșec,
Până când am învățat că eșecul este doar o iluzie.
Privit prin ochii iubirii, este
creștere și învățare.
Mi-era teamă să mă simt deprimată,
Până când am aflat că era
locul nașterii strălucirii,
Și unde a avut loc cea mai mare transformare a mea.
Mi-era frică de schimbare,
Până când mi-am dat seama că era o parte inevitabilă a vieții,
Într-o lume plină de lucruri
temporare și trecătoare.
Mi-era frică să fiu singură,
Până când am învățat să îmbrățișez pe deplin și să apreciez propria mea companie.
Mi-era frică de unicitatea mea,
Până când am aflat că acolo se afla măreția mea.
Mi-era frică de întuneric,
Până când mi-am amintit că eu eram lumina.
Și mi-era frică de viață,
Până când mi-am amintit cine eram."
Tahlia Hunter
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu