***

 

Gara din Piatra-Neamţ, locul de unde România a intrat în Al Doilea Război Mondial

Una dintre cele mai frumoase gări CFR din România, dar şi cu o semnificaţie istorică deosebită este cea din Piatra-Neamţ, potrivit agerpres.ro.

Finalizată la începutul secolului al XX-lea, construcţia este opera unui cunoscut antreprenor italian al vremii, Carol Zani.

Peste timp, Gara CFR Piatra-Neamţ avea să devină punctul fierbinte al celui de-Al Doilea Război Mondial: de aici, generalul Ion Antonescu avea să transmită celebrul ordin ca Armata să treacă Prutul.

Un alt moment important care a avut în prim-plan Gara CRF Piatra-Neamţ a fost atunci când celebrul cineast Francis Ford Coppola avea să filmeze aici, în anii 2005 – 2006, mai multe scene din filmul “Tinereţe fără tinereţe”.

Despre necesitatea apariţiei noii gări din Piatra-Neamţ a povestit muzeograful Renata Gabriela Buzău, de la Complexul Muzeal Naţional Neamţ.

“La începutul secolului al XX-lea, Gara Veche din Piatra-Neamţ (din cartierul cu acelaşi nume), construită în 1885, era total inadecvată, din punct de vedere arhitectural, ca amplasare, dar şi ca dimensiuni, statutului de reşedinţă de judeţ pe care îl avea oraşul. Noua clădire a Gării din Piatra-Neamţ a fost opera antreprenorului italian Carol Zani, cel care a ridicat şi alte construcţii spectaculoase, precum Teatrul Tineretului sau actualul sediu al Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni. Lucrările au fost finalizate în anul 1913, edificiul, în prezent monument istoric, fiind înălţat pe un amplasament mult mai potrivit, având dimensiuni mari şi remarcându-se printr-un stil naţional, a cărui compoziţie de tip piramidal reprezenta o noutate în peisajul gărilor din România. Materialele de construcţie şi anumite motive decorative utilizate îi confereau un aspect pitoresc şi demonstrau o anumită individualitate, în materie de arhitectură feroviară, în ciuda tendinţei de uniformizare a opţiunilor în direcţia unui stil naţional centralizat. Clădirea se impune printr-un corp principal, central şi două corpuri secundare, laterale, de dimensiuni similare. Deasupra uşii de acces se impune un portal monumental, flancat de două turnuri scunde în raport cu întregul edificiu”, a declarat muzeograful Renata Gabriela Buzău.

Aceasta a amintit încărcătura istorică mondială a Gării CFR din Piatra-Neamţ.

“Acest impozant imobil urban prezintă şi o anumită încărcătură istorică, dacă ne raportăm la momentul ce a marcat intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial. In seara zilei de 21 iunie, generalul Ion Antonescu, alături de generalul Ioaniţiu şi mai mulţi ofiţeri ai Marelui Stat Major, a sosit la Piatra-Neamţ cu trenul special de comandament – ‘Patria’. După miezul nopţii, generalul von Schobert, comandantul Armatei 11 germane, s-a prezentat viitorului mareşal, care a convocat Marele Cartier General şi, în mijlocul vagonului, cu o cupă de şampanie în mână, a ţinut o alocuţiune: ‘Vă anunţ că astăzi a sosit ceasul pentru a şterge pata dezonoarei de pe fruntea ţării şi de pe stindardele Armatei. Peste puţin timp, în faptul acestei zile, Armata ţării va primi ordinul să treacă Prutul spre a împlini trupul ţării aşa cum ne-a fost lăsat de la Basarabi…’. În ciuda controverselor ce s-au ţesut în jurul mareşalului Ion Antonescu, acest eveniment, ce a avut loc în trenul ‘Patria’, staţionat în Gara din Piatra-Neamţ, a schimbat radical evoluţia istoriei ţării noastre”, a arătat Renata Gabriela Buzău.

Zeci de ani mai târziu, mai exact în 2005, regizorul Francis Ford Coppola a ales să filmeze mai multe secvenţe din pelicula “Tinereţe fără tinereţe” în gara din Piatra-Neamţ, pe peron şi în faţa clădirii.

Filmul, care l-a avut în rolul principal pe Tim Roth, a avut premiera doi ani mai târziu şi a fost realizat după nuvela omonimă a lui Mircea Eliade.

La 100 de ani de la darea în folosinţă, în 2013, Gara CFR din Piatra-Neamţ – declarată monument istoric şi turistic – a beneficiat de o renovare completă cu fonduri europene în valoare de 25 milioane lei. În prezent, puţinele trenuri care poposesc în Piatra-Neamţ transportă călătorii spre Bicaz, Bacău sau Bucureşti.