Îmi place

 Îmi place

Îmi place iarna lângă foc cu tine

să fim doar noi, o cană de vin fiert,

și o cutie plină de praline,

sunt bune după dragoste, desert...

Îmi place să m-ascuzi, numai pe mine,

mai multe nopți la rând la tine-n piept,

să nu mă-nșeli oricând și cu oricine

mizând pe faptul că iubesc și-accept.

Îmi place gura ta când mă provoacă,

cu ea ferestrele mi le descui

ca să-mi stârnești staminele la joacă

și-apoi promiți că n-o dai nimănui.

Să fie-a mea cât dragostea va ține,

ceilalți să stea la rând de te doresc,

inima mea întreagă-ți aparține,

s-o cer pe-a ta ar fi ceva firesc.

Îmi place jocul dragostei să fie

curat și tandru, fluturi la mijloc,

metaforă să-mi fii în poezie -

Într-o poveste numai doi au loc .

versuri: Ioan Grigoraș