Babe

 Babe

Te caut prin poemele nescrise

când nu am somn și simt noaptea de gheață

și am cu tine-atâtea manuscrise

de nu le pot citi nici într-o viață.

Și plec la drum, îți bat sperând la ușă,

tu îmi deschizi de fiecare dată,

doar cât să-mi pui pe inimă cătușă

și fugi... mereu... nu m-ai vrut niciodată.

Te caut, Babe, încalc orice cutumă

și sufletul mi l-am vândut din toamnă,

dar n-ai văzut cum focul mă consumă

și la iubire zilnic mă condamnă.

Nu vreau să cred că ești stea căzătoare

și lași în urma ta o galaxie,

tentată doar să fii o muritoare

în orice vers banal de poezie.

Mă plouă ochii tăi ca o ninsoare

pe care o aștept de multă vreme,

mă ninge, Babe, mă ninge și mă doare

și când îmi scrii mesaje în poeme .

versuri: Ioan Grigoraș