miercuri, 16 decembrie 2020

Umilinţă? Sau compromis?

 



 În ultimul timp am avut divergențe cu o persoană extrem de apropiată. Pe de o parte tind să îi dau dreptate, dar cred că dreptatea este de partea amândorura. Numai că părerile, impulsurile și acțiunile fiecăruia dintre noi tind să fie divergente.

Cred că putem fi întru totul de acord că activitatea profesională, mai ales în condițiile în care persoana respectivă se respectă ca și profesionist, presupune acumularea de informații. Evident că nu tot ceea ce asimilezi ca și informație poți aplica în practică, pentru că acest lucru presupune cheltuieli materiale, financiare, umane, de timp... Dar măcar încerci să faci ceva din ceea ce ai la îndemână.

În medicină, dar nu numai, trebuie să citești. Cărți, reviste de specialitate. Să participi la cursuri, seminarii, conferințe. Din fericire pentru mine, pandemia actuală a avut și o parte bună, în sensul că pot accesa manifestări științifice online gratuite cu mult mai mult decât până nu de mult. Dar asta este altă poveste.

Însă baza pregătirii profesionale trebuie să se sprijine (și!) pe cărți. Foarte multe cărți. Care trebuie reînnoite periodic, ca și informațiile științifice care se reînnoiesc aproape complet la fiecare câțiva ani. Iar cărțile, trebuie să recunoaștem, costă cu atât mai mult cu cât sunt mai mari și mai multe.

Până la un anumit punct am acționat amândoi în consens: mizăm pe reduceri, pe promoții. Să intru în detalii. În ultimul timp am cumpărat destul de multe cărți, și de specialitate, și beletristică. În majoritatea cazurilor am încercat să cumpăr la reduceri mai mari sau mai mici și folosindu-mă de bonusuri sau vouchere compensatorii. Dacă era vorba să reduc fie și 10-20  de lei din cheltuiala totală o făceam. Numai că nevoia de carte este destul de mare dacă mi-aș pune mintea să-mi satisfac nevoile și poftele, deci și cheltuielile pot crește exponențial. Iar veniturile familiei sunt limitate, cel puțin momentan, reprezentate fiind de o pensie și un salariu, amândouă destul de modeste în raport cu cheltuielile. Tin cont, în acest sens, că amândoi suntem trecuți destul de mult de vârsta primei tinereți, iar cheltuielile legate de hrană, întreținere, confortul și funcționalitatea locuinței și, mai ales, sănătatea proprie a fiecăruia dintre noi sunt destul de mari și, potențial, in continuă creștere.

„Jongleria” financiară care trebuie făcută, în aceste condiții, pentru a procura tot ceea ce avem nevoie fiecare dintre noi este destul de riscantă și vecină fie cu compromisul fie cu umilința. Ai două variante: fie încerci să faci economii pentru a te încadra în bugetul existent la un moment dat, momentul prezent în acest caz, recurgând la procurarea bunurilor folosindu-te de orice variantă de reducere a notei de plată șau chiar la renunțarea la procurarea unor lucruri care nu sunt neapărat necesare la momentul respectiv, fie cauți alte surse de venituri pentru a evita frustrările date de renunțări. În ambele cazuri sacrificiile pot fi suficient de mari.

Tocmai pentru a evita să mă las copleșită de frustrări, încerc să fac economii atât cât se poate, dar să caut soluții financiare pentru eventualele cheltuieli. Ceea ce este destul de dificil în perioada aceasta de pandemie. Dar sper să nu fie imposibil. Pentru că în acest caz cu siguranță cineva va fi umilit și călcat în picioare...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu